Horia Colibăşanu, actor într-un proiect cultural al Uniunii Europene, filmat la Băile Herculane. "România e percepută ca fiind reprezentată în acest cerc strâns şi elitist al alpinismului mondial"

19 iun 2015 600 afişări Alte sporturi
Horia Colibăşanu, actor într-un proiect cultural al Uniunii Europene, filmat la Băile Herculane. "România e percepută ca fiind reprezentată în acest cerc strâns şi elitist al alpinismului mondial"
GALERIE (2 de imagini) VEZI GALERIA

Alpinistul român Horia Colibăşanu (38 ani) reprezintă România într-un proiect cultural european filmat la Băile Herculane.  Cel mai bun alpinist de altitudine al momentului a fost invitat de către Letonia, ţară ce deţine preşedinţia Uniunii Europene să apară într-un scurt metraj ce se realizează în fiecare ţară membră a UE. “Încă din decembrie călătorim prin Europa. În fiecare ţară filmăm o singură personalitate, iar din România l-am ales pe Horia pentru că este excepţional în ceea ce face”, au declarat producătorii filmului.

Filmările au durat o zi şi au fost făcute la Băile- Herculane, în judeţul Caraş-Severin, pe Valea Cernei, pasul Godeanu, lacul Prisaca şi cascada Vânturătoarea. Producătorii scurt-metrajului au dorit să surprindă o zi din pregătirea unui alpinist care a escaladat unii dintre cei mai dificili munţi de 8.000 de metri din lume. Astfel, Horia şi-a făcut antrenamentul obişnuit ce cuprinde vara: bicicletă, înot, alergare şi căţărare.

"M-a bucurat invitaţia de a reprezenta România în acest proiect, din trei motive. Unu: acela că munţii noştri inspiră, că fac parte din identitatea noastră. Doi: că sportul românesc, în ciuda problemelor cu care se confruntă, încă reuşeşte să atragă atenţia internaţională, într-un mod frumos şi autentic. Unii vor spune că alpinismul de altitudine cu greu mai poate fi considerat un sport în zilele noastre, pe fondul comercializării excesive a Himalayei, în special a Muntelui Everest. Şi au dreptate. Cu toate acestea, mai există o mână de alpinişti în lume care încearcă să inoveze pe cei mai înalţi munţi a lumii – cum ar fi tentativele de rute noi sau ascensiunile de iarnă – , pentru care stilul în care abordează un munte e mai important decât atingerea vârfului. Iată că România este percepută ca fiind reprezentată în acest cerc strâns şi elitist al alpinismului mondial, acesta fiind cel de-al treilea motiv pentru care invitaţia de a-mi reprezenta ţara într-un proiect european mă bucură şi mă onorează", a declarat acesta pentru ProSport.


Proiectul multimedia se numeşte “Mindpower” şi include o serie de filme de scurt metraj realizate în fiecare ţara membră a Uniunii Europene. Iniţiatorii proiectului aleg câte o personalitate din fiecare ţară, din România ei îndreptându-şi atenţia spre  Horia Colibăşanu.
 



Colibăşanu, la al doilea scurt-metraj
Horia a mai avut experienţe legate de domeniul cinematografic. El a fost protagonistul unui documentar produs în Spania,"Pura Vida/ the ridge", premiat la Festivalul Internaţional de film San Sebastian. În acest documentar, timişoreanul joacă rolul principal în cea mai amplă operaţiune de salvare ce a avut loc în Himalaya, pe Annapurna în 2008. Atunci, pentru a-şi ajuta prietenul şi partenerul de coardă, pe Iñaki Ochoa, Horia şi-a pus viaţa în pericol rămânând 72 de ore la peste 7.400 m altitudine, el însuşi fiind grav bolnav din cauza altitudinii la care se aflau. Pentru curajul şi loialitatea de care a dat dovadă, Horia primea, un an mai târziu, premiul "Spirit of Mountaineering" din partea celui mai prestigios club montan din lume,  British Alpine Club.

În acest an, Horia Colibăşanu îşi propusese să escaladeze faţa nordică a  Muntelui Manaslu din Nepal (8.163 metri) şi să coboare, pe schiuri, avându-l ca partener pe slovacul Peter Hamor. Accidentarea colegului de expediţie şi condiţiile dificile întâlnite în ascensiune l-au determinat pe alpinistul timişorean să abandoneze expediţia. El a luat avionul spre ţară, cu câteva ore înainte de producerea tragicului cutremur din Nepal, de la sfârşitul lunii aprilie.

Versiune selectată: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.