Și aurul trupurilor lor! Sau cum globalizarea ia la mișto fotbalul

Fug acasă să văd Spania! Zece le dă la ăia din Tahiti! Discuție de terasă bucureșteană cu câteva minute înainte de cel mai ridicol meci din istoria civilizată a fotbalului. Și chiar zece le-a dat! Dar puteau fi mai multe, la capătul unui carnagiu tragicomic pe care politica globalizantă ni-l îndeasă pe gât.

Cine a savurat falsul recital în care ultraprofesioniștii spanioli păreau jenați de penibilul decalaj valoric, înseamnă că se uită la fotbal doar ca să piardă timpul. Cupa Confederațiilor, implicit FIFA, implicit Sepp Blatter și-au asumat o rușine greu de cuantificat atunci când i-au invitat pe diletanții din Pacific să stea alături de cea mai bună echipă națională a ultimilor ani. Veniți cu pirogile împletite din crengi de dud exotic la o mare sărbătoare a fotbalului, cei din Tahiti s-au ales cu aplauze condescendente și cu o compasiune zâmbitoare pe care o manifești pentru cei care fac tumbe, se strâmbă și se hlizesc. Fotbalul de nivel înalt, așa cum pretinde FIFA c-ar fi cel de sub egida sa, presupune cu totul altceva!

Acest Tahiti e locul unde s-a refugiat pe finalul vieții un pictor mare, Gaugain, ca să zugrăvească trupuri pacifice, tegumente arămii și sânișori de adolescente ecuatoriale. Pentru asta e bun arghipelagul din Pacific, nu pentru a se confrunta în meci direct cu Torres, Javi Martinez sau David Villa. Cu trei zile înainte, pacificii luaseră 6-1 de la o Nigerie care are poate cea mai slabă garnitură din istoria recentă, iar poimâine urmează să le rupă cârca Uruguayul, că doar n-or fi fraieri Forlan, Cavani sau Suarez să le dea și ei vreo șapte-opt. Firește, în aplauzele consolatorii ale unei planete întregi!

Cum de-au ajuns acești vânzători de citrice să apară pe Maracana? Au învins Insulele Solomon și Noua Caledonie, ce nu vă e clar?! Au câștigat Cupa Oceaniei într-o ediție în care Australia a fost gonită în Asia, iar Noua Zeelandă s-a ocupat mai mult de Haka și de rugby. Adevărat, aceste ostroave amușinând a mirodenii i-au dat în trecut pe Kombouare și pe Karembeu, dar cei doi s-au școlit în Franța, nu în atolurile cu iz de păcat trupesc unde s-a refugiat Gaugain să-și ostoiască priapismul mental.

Domul Blatter ne-a adus sub ochi o trupă de culegători al cărei singur profesionist e unul care freacă tușa la o echipă de locul 10 din Grecia. Ceilalți, băștinași cu toții, n-ar juca la noi nici la Malu Spart. Atacantul central are numărul 2, stoperul, care e frat-su, are 10, mai sunt în lot încă un frate, încă un văr și probabil și ceva cumnați și cumetri.

Dacă asta presupune globalizarea, nu-i nimic, aducem tot neamul și-i punem sigla FIFA pe piept. Iar data viitoare să nu ne mirăm dacă ne pomenim la o mare competiție cu Groenlanda. O să-I vedem pe eschimoși, cu blana pe ei, cum își vor freca nasurile cu Neymar sau Xavi, în timp ce Blatter va număra încă un vot, fie și congelat, care să-i asigure nemurirea în funcție!