CFR nu bate, Borisov BATE

Nu e doar un joc de cuvinte, e o realitate. BATE Borisov, colega din urna a patra a CFR-ului, a câștigat în prima etapă la Lille, ceea ce este aproape același lucru cu a spune că ai noștri au învins la Braga, deși Lille a cucerit nu demult un titlu în Franța, ceea ce înseamnă destul de mult.

Apoi, în runda a doua, cu United, CFR și-a arătat limitele de echipă estică alcătuită din vestici, în vreme ce BATE a dat de pământ cu Bayern. O să se spună că Manchester e cea mai valoroasă echipă care a venit în ultimii ani în România, de acord cu asta, dar Bayern e finalista în exercițiu a Champions League, despărțită de toartele trofeului doar de un penalty de departajare.
În loc să se împreune, de-aici încolo ideile se despart. CFR a investit bine, a câștigat trei din ultimele cinci titluri interne, și-a bazat mereu filosofia pe străini, în fața lui United aliniind în formula de start doar trei români, iar pe parcurs mai intrând unul. E un vestiar în care se vorbește mult portugheza și o structură bazată pe un sistem de vânzare-cumpărare eficient. În lojă sunt mai mereu scouteri care vin fie după Kapetanos, fie după Sougou, fie, în trecut, după Alvaro Perreira sau Traore. Mecanismul economic funcționează perfect, relațiile din echipă sunt corecte, dar parcă lipsește acea coeziune care să-i facă pe jucători să lupte până cad jos și pe suporteri să-i simtă mereu ca fiind de-ai lor.

Dincolo, la Borisov, lucrurile stau exact pe dos. Cu Bayern, pe teren au fost 10 titulari bieloruși plus un sârb no-name. Schimbările s-au făcut tot cu bieloruși, antrenorul, Goncearenko, e tot bielorus, are 35 de ani și a jucat toată viața la BATE. Probabil că Hleb, care a trecut pe la Barcelona, Arsenal sau Stuttgart, are un salariu mare, dar ceilalți, veniți fie de la juniorii clubului, fie de la echipe invizibile, Gommel, Moghilev,sau care-or mai fi, n-au cum să câștige peste rezervele extrem de bine plătite din Gruia. Se va spune iarăși că la BATE se află nucleul reprezentativei bieloruse, dar e doar în parte așa. Bielorușii au o echipă națională modestă, care a pierdut la Paris, dar și la Tbilissi cu Georgia și nu se vor califica niciodată dintr-o grupă unde în afară de Franța mai e și Spania.

Până la urmă nimeni nu poate băga mâna în foc că Evra, Anderson sau chiar Chicharito sunt peste Lahm, Ribery sau Kroos. Parcă mai degrabă e invers. Dar ca să faci puncte în Ligă, nu doar să ai victorii întâmplătoare, pe lângă valoare și cotă de piață mai trebuie să ai și suflet. BATE Borisov pare o gașcă de infanteriști cu mâna pe armă la Stalingrad, în timp ce echipa campioană a României e corectă ca un discurs despre integrarea europeană, spălată ca o stradă din Occident, dar și rece, neîncălzită suficient încât să dea foc unui monument ca Manchester.