INTERVIU** Gică Popescu: „Nu am renunțat niciodată la FRF!”

Gică Popescu (44 de ani) este acum membru în Comisia de Disciplină la UEFA. În 2005, a candidat împotriva lui Mircea Sandu pentru funcția de președinte al federației și, chiar dacă a primit 102 voturi, a pierdut alegerile.

Popescu are în plan o revenire, însă până atunci așteaptă o decizie foarte importantă: verdictul în Dosarul Transferurilor, care va fi anunțat săptămâna viitoare. Pentru Gică Popescu, procurorii au propus „condamnarea cu executare, în regim de detenție, peste minimum pedepsei specificate de lege pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și evaziune fiscală”.

Cum ți s-a părut, Gică, intrarea jandarmilor peste suporterii care protestau împotriva lui Sandu și Dragomir?
Aș fi preferat să vorbesc despre echipa națională, o echipă pe care de mult n-am mai văzut-o atât de curajoasă, atât de încrezătoare. A avut o altă atitudine și probabil că dacă va continua așa, vom avea și rezultate. Dar referitor la incidente, de acolo de unde stăteam, am văzut doar intrarea în forță a jandarmilor. Sincer, nu am înțeles de ce au făcut asta.

Din cauza scandărilor împotriva celor doi președinți…
Da, acele scandări s-au auzit, erau la un moment dat strigate de foarte multă lume. Și eu am fost curios și contrariat de ce se întâmpla acolo. Sincer, mie atitudinea suporterilor nu mi s-a părut nesportivă, nu necesita o intervenție în forță. Lăsăm la o parte scandările respective care nu mi s-au părut în regulă, dar oamenii au voie să strige ce vor în limitele decenței. Dacă erau bannere care jigneau federația, oamenii de acolo, înțelegeam să intri peste ei. Altfel, nu ai voie să ai atitudinea asta de forță.

Pe unul dintre bannere scria «Știința nu moare»…
E un mesaj frumos. Asta înseamnă că sunt suporteri care nu au uitat ce înseamnă Craiova și același lucru îl simt și eu. Și eu sunt de acord că Știința nu va muri niciodată. Ea va rămâne pe veci în sufletul nostru.

Simți că e momentul unei schimbări în fotbalul românesc? Dar o schimbare majoră, nu trei litere de regulament…
Eu sunt convins că e mult (accentuează «mult») loc de schimbare. Pentru ca acest lucru să se întâmple trebuie să apară un proiect bun, cu multe lucruri noi, și care să fie acceptat de oamenii care votează, un lucru foarte important. Domnii de la Ligă și de la FRF sunt desemnați prin vot. Pentru ca ei să fi schimbați, trebuie să apară oameni care să fie votați. Acești oameni trebuie să privească fotbalul altfel decât e privit acum, cu scandaluri, cu oameni care nu vin la meciuri, cu sponsori care fug de acest fenomen. În lume, companiile aleargă să-și asocieze numele cu fotbalul, la noi din păcate e invers. E nevoie de un proiect sănătos care să ajute la multe dintre schimbările care eu cred că se pot face în fotbalul nostru.

„Am emoții înainte de proces”

Te tentează să mai reintri în cursa pentru funcția de președinte la FRF?
Niciodată nu am renunțat definitiv la această chestiune și niciodată nu am spus că problema alegerilor la federație este una închisă. Mai sunt doi ani până atunci, e un pic cam devreme să vorbim despre asta.

Acum un an nu erai așa de convins…
A mai trecut ceva timp. Dacă alegerile ar fi anul acesta, nu aș candida pentru că sunt angrenat în multe proiecte care sunt în faza de finalizare. Am muncit mult și ar fi nedrept să renunț la ele. Dar mai sunt doi ani, mai e timp de gândire. Nu am renunțat și mă gândesc cu multă responsabilitate la asta.

Dacă ai conduce fotbalul românesc de 20 de ani și el ar arăta cum arată astăzi, ai lua în calcul o demisie de onoare?
Păi eu când m-am prezentat la alegeri mi-am depus demisia de onoare înainte de a se vota. Dacă ar fi să candidez din nou, aș depune din nou demisia de onoare.

Numai să nu uiți de ea…
Am memorie bună, stați liniștiți.

Până la alegeri, săptămâna viitoare se va da decizia în procesul în care ești inculpat. Ești tensionat?
E normal că nu poți să stai liniștit când aștepți o decizie penală. Mă macină foarte tare, am muncit toată viața pentru ce? Să ajung la tribunal? Sunt nevinovat sută la sută, dar din păcate doar eu și Dumnezeu știm asta. Dumnezeu mi-e martor că nu am nicio vină.

E un an electoral. Ți-e teamă de o influență politică în pronunțarea verdictului?
Refuz să cred că la peste 20 de ani de la Revoluție, în România se mai pot da verdicte politice. Și chiar dacă ar fi așa, am alte variante de atac. Merg și la CEDO.