ProSport continuă analiza sportului românesc pe baza numărului de practicanți, așa cum rezultă din cel mai recent raport prezentat de Institutul Național de Statistică (INS). „Recensământul” pe județe este și mai elocvent pentru situația dramatică a sportului. În România, centrele sportive încep să se concentreze în jurul orașelor cu nivel de trai mai ridicat. Cel puțin așa reiese din statistica pe anul 2010, în care Bucureștiul adună mai bine de 25 la sută din totalul sportivilor legitimați din țară. Capitala are cel mai mare număr de locuitori, aproape două milioane (10 la sută din total), contribuie cu aproape 20 la sută la PIB-ul țării, dar la sport depășește toți ceilalți indici. Uluitoare este și progresia numărului de practicanți din București: la începutul anilor 90, cel mai mare oraș al țării avea înregistrați 27.571 de sportivi. Acum, numărul lor a crescut de două ori și jumătate. „E pe undeva normal”, spune fosta mare atletă Gabriela Szabo. Campioana olimpică din 2000, implicată acum în programare de atragere a tinerilor către sport, explică: „Pe de-o parte, este influența străinilor din București, care au dat importanță mișcării. De la simple alergări în parc, până la discuții cu colegii la serviciu. Apoi, campaniile de promovare desfășurate la București, sau activitățile sportive care îi motivează pe părinți să-și trimită copiii la diferite sporturi. Evenimentele competiționale și chiar sălile de fitness au creat un curent favorabil”. Alte atuuri: în București se practică aproape toate sporturile, există cluburile mari, gen Steaua, Dinamo, Rapid sau Olimpia, care mai și racolează sportivi din țară, plus că s-a acordat o mai mare atenție infrastructurii.
Surpriza de la Harghita: hocheiul i-a făcut mari În afara Bucureștiului, un singur județ a crescut, ca număr de practicanți, comparativ cu anul 1993. Nu este vorba de Timiș, Constanța, Prahova sau Cluj – județe aflate în topul bunăstării -, ci Harghita. Și aici evoluția este pe undeva explicabilă, zona fiind una în care au înflorit sporturile de iarnă. În ultimul timp s-au dat în folosință mai multe pârtii pentru schi fond și biatlon, iar numărul echipelor de hochei s-a dublat. „La noi, sportul e o cultură. Părinții au fost și ei sportivi și își aduc copiii pe patinoar sau în sala de judo. Avem programe bune, cluburile aduc antrenori străini care să-i învețe pe localnici și cred că e și vorba despre educație”, spune Abraham Elod, inspector la DJST Harghita. La Dolj, din 6.300 legitimați, 5.000 sunt fotbaliști! În afară de București și Harghita, toate celelalte județe au făcut pași înapoi. Câteva, în limite acceptabile: Brașov (fief al sporturilor de iarnă), Cluj, Timișoara (centre universitare puternice), Constanța, Mureș sau Argeș. Doljul pare a avea și el suflu pe harta sportivă, însă din cei 6.310 legitimați în 2010, aproape 5.000 erau fotbaliști! Paradoxal, Craiova a rămas fără echipă, iar județul nu are nicio reprezentantă în Liga I. „Sportul a trecut prin ani grei. Noi, la Constanța, am depășit mai bine această perioadă, pentru că am găsit sprijin local. Suntem un caz fericit. Am scăzut și noi la numărul de sportivi, pentru că după 1990 am avut o problemă legată de partea de pregătire profesională. Aici nu am găsit cheia pentru o schimbare de atitudine în rândul sportivilor. De pildă sunt handbaliști la Kiel care iau două milioane de euro pe an, dar sunt permanent la dispoziția clubului”, explică Nuți Frâncu, fostă vicecampioană mondială la handbal în 1972, actualmente șefa sportului constănțean.
A murit combinatul, a murit și sportul la Călărași La polul opus, al celor mai slab reprezentate zone din panelul sportului, se regăsesc exact județele care înroșesc harta sărăciei din România: Giurgiu, Călărași, Tulcea (ultimele trei locuri în clasamentul contribuției la PIB-ul țării), precum și Mehedinți, județul cu cel mai mare număr de oameni care și-au pierdut locul de muncă între toamna lui 2009 și cea a anului următor (11,7%). Din cele patru, Călărași a avut și cea mai mare prăbușire față de anii 90: de la aproape 10.000 de sportivi legitimați, la numai 1.700. „Cauzele sunt legate strict de partea economică. În 1990, Combinatul Siderurgic ținea tot sportul în spate. Acum a rămas doar o parte din el. S-au închis fabrici, iar oamenii au plecat”, spune directorul executiv al DSJT Călărași, Marius Dumitrescu. Nu doar situația economică, ci și oamenii locului au dat un bânci sportului: „Una dintre cele mai frumoase baze din orașul Călărași, Olimpia, a fost tranformată în târg. Și nu a fost singura. Unde să mai meargă copiii?”, explică Mihai Vișoiu, unul dintre ziariștii specializați pe zona Bărăganului.
290 de antrenori cu normă întreagă sunt înregistrați în Cluj, cei mai mulți din întreaga țară, exceptând Bucureștiul (1520)
De câțiva ani tot spun că este necesară o reorganizare a sportului românesc. Probabil că e nevoie de un eșec dur la Olimpiadă pentru a se mișca lucrurile Octavian Morariu, președinte COSR
1,2 la sută este numărul de sportivi legitimați din România, raportat la totalul populației țării
Care e cea mai bună extremă dreapta a lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER