Fostul „lăncier” s-a hotărât să se reapuce de fotbal și acum se află în cantonament cu echipa ploieșteană. Zâmbește din nou după o perioadă în care, după cum spune chiar el, nu a făcut nimic: „Ce să fac? Dacă în afară de fotbal nu știu nimic altceva?!”
Pe terenul denivelat din Sinaia, Nicolae Mitea aleargă să dea restart vieții. Nu mai îmbracă tricouri Dri-Fit făcute după ultima tehnologie, ca la Ajax, ci unul de-un albastru sărăcăcios cu numărul 25 care pare să reflecte perfect situația sa. Mijlocașul cu înfățișare de puști de liceu s-a săturat să-și mai facă iluzii cu vorbele impresarilor, și-a închis telefonul pe care l-a așteptat timp de doi ani să sune și s-a dus la Petrolul, în fieful „marțienilor” din Ploiești. „L-am simțit din voce că e dornic să joace, să redevină fotbalistul pe care l-a luat Ajax. Fotbalul e precum mersul pe bicicletă, e imposibil să-l fi uitat”, își explică Vivi Răchită decizia de a-l lua în lotul său.
„Mi-e greu să am răbdare cu mine”
„Nicky” vine după o pauză prea lungă pentru un jucător profesionist și are mult de recuperat. La primele antrenamente se rezumă la alergări și la mișcări ușoare de stretching: „Ai văzut și tu că am ținut ritmul cât am ținut, apoi m-am tăiat. Eu vreau, dar corpul îmi spune stop deocamdată. Cel mai greu e să ai răbdare cu tine după o pauză atât de lungă”, recunoaște el. Fură câte o minge, o ține un pic pe picior apoi o lasă în plasă și își vede mai departe de turele de teren: „N-ai idee cât mi-a fost de dor. Păi dacă nu îmi era, mă lăsam și gata. Că doar nu mor de foame, am bani să trăiesc”.
„Cine să mă vadă dacă stăteam acasă?”
Pentru un jucător obișnuit de timpuriu cu naționala și cu atmosfera meciurilor europene, un contract cu o echipă ce abia a ajuns în Liga I poate părea înjositor.
Mitea își acceptă însă poziția, conștient că timpul trece rapid pe lângă el. „Am vorbit cu mai mulți oameni și toți îmi spuneau la fel: «Du-te și joacă, nu mai sta acasă!» . Eu voiam să mai aștept…, dar e mai bine că i-am ascultat. Până la urmă, cine mă mai vedea pe mine dacă stăteam la mine-n sufragerie? N-am scouteri în casă!”, spune cu un zâmbet din care răzbate clar entuziasmul pe care-l are acum când e hotărât să o ia de la zero: „Nu poți trăi toată viața din amintiri. Cel puțin eu n-am de gând să fac asta”, explică și apoi pornește la o nouă tură. Și încă una, până când va reuși să reconstruiască un puzzle stricat de doi ani de absență.
21 de meciuri a strâns Mitea pentru Dinamo în două sezoane jucate (2002-2003 și 2008-2009), fără să fi reușit vreun gol
5 sezoane consecutive a adunat „Nicky” în campionatul olandez la Ajax între 2003 și 2008. În 57 de jocuri, el a înscris de 12 ori, cucerind un titlu și o Cupă a Olandei
2 goluri a marcat mijlocașul pentru echipa națională în cele opt partide în echipamentul României
„Am mai fost în discuții cu Ceahlăul, înainte să vin la Petrolul. Când mă vor vedea oamenii pe teren, sigur vor spune: «Uite, mă, că ăsta n-a murit. Încă știe meserie”, Nicolae Mitea, mijlocaș Petrolul
„Am păzit telefonul zi și noapte”
Fotbalistul a slăbit cinci kilograme în perioada în care nu a mai jucat. Lucru atipic pentru un om care iese brusc din circuitul sportiv. „Așa e metabolismul meu. Plus că nu-ți imaginezi cât am fost de stresat”, explică el.
„Nicky”, ți-ai găsit în sfârșit echipă, așa cum îți doreai. De ce tocmai Petrolul? A fost o chestie de moment, totul s-a petrecut foarte rapid. A venit într-un moment în care îmi pierdusem încrederea în oameni, așteptam ca telefonul ăla să sune odată și el nu mai suna. Și știi ce am făcut? Am închis telefonul și am venit la Ploiești. E bine pentru mine că e și aproape de București, n-aveam de gând să mă duc la o echipă din nu știu ce colț al țării.
Ce urmează acum? Trebuie să mă pun la punct cu pregătirea fizică. În ultimii doi ani am mai făcut eu alergări cu un preparator fizic, dar nu se compară. Eu asta îmi doream, să reintru în circuit. E altfel când ai echipă, te pregătești normal.
Deocamdată te rezumi la alergări ușoare. Când începi antrenamentele cu mingea? Eu m-aș băga și acum, dar nu e bine. Risc să mă accidentez și nu vreau să mă prindă începutul campionatului pe tușă.
Pe fondul atâtor dezamăgiri pe care le-ai avut în ultima perioadă, te-ai gândit să renunți la fotbal? (râde) Unde-ai mai văzut tu fotbalist care să se lase la 26 de ani? Niciodată nu mi-a trecut prin cap, chiar dacă au fost momente grele. Eu așteptam să sune telefonul ăla și să-mi zică cineva că mi-a găsit echipă. Stăteam lângă telefon și ziua, și noaptea… N-am cum să mă las. Ador fotbalul și doar asta știu să fac Dar mai poți să joci la nivel înalt? Frate, totul ține de pregătire. Sigur, acum nu sunt la un nivel prea ridicat. Dar eu fotbal știu, ce dracu’. Și nu numai că știu, eu am și darul ăsta de la Dumnezeu. Ce-ai făcut în perioada în care ai stat acasă? Nimic! M-am mai antrenat, am mai făcut alergări. Crede-mă că nici măcar o miuță n-am mai jucat.
Vivi Răchită spune că ești pariul lui pentru sezonul următor… Cu tot respectul, nu mai vreau să fiu pariul nimănui. Așa s-a zis și când m-am întors de la Ajax, că sunt pariul nu știu cui, și uite ce s-a întâmplat. Să lăsăm astea la o parte și să îmi văd eu de jocul meu. Să nu fiu înțeles greșit când vorbesc de Dinamo. Eu am fost și sunt dinamovist și nu port pică nimănui, dar acolo n-am avut șanse să joc.
Cât vei rămâne la Petrolul? Un an! Dacă joc aici, mă vede lumea și e mai ușor să prind o echipă pe afară. La Petrolul e un ajutor reciproc. Ei mă ajută pe mine să revin, iar eu voi încerca să-i ajut pe ei pe teren.
Ultima echipă pentru care a jucat Mitea a fost Ionikos, sezonul trecut, în campionatul Greciei. Fostul internațional a intrat în doar două meciuri
„Mitea e pariul meu pentru sezonul acesta. Îl vom ajuta să redevină acel fotbalist pe care-l știm cu toții”, Valeriu Răchită, antrenor Petrolul
Care echipă de vis din ultimul sfert de secol e mai bună?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER