Tamaș și Bonetti

Și de aceea e frumos fotbalul. Acum câteva luni, Tamaș sărbătorea „Ballantine”s Day”, iar acum câteva zile Bonetti era cel mai hulit antrenor care a pus vreodată piciorul în sectorul 1. Dinamo s-a transformat miraculos, ca în povești, din potaie în ogar afgan. Peste noapte, adică în numai o săptămână.

Cu moralul betonat de calificarea de poveste, albii lui Bonetti au pus entuziast capul în gheata adversarilor. Fără a străluci, meciul a avut îndârjirea specifică unei astfel de confruntări. Diferența dintre două echipe aflate în momente foarte bune a fost făcută de experiența superioară a dinamoviștilor.

Tamaș a arătat de ce a insistat Bölöni pentru el și de ce a vrut Celtic să dea peste 2 milioane. Gabi a răsplătit încrederea celor care au crezut în el, oprindu-și declinul. A ratat naționala, nu și ocazia de a decide derby-ul. Cu cap, așa cum e dator față de el însuși să își continue cariera.

Despre Bonetti vom mai avea ocazia să vorbim. Aseară a fost un italian mai adevărat decât Bergodi. L-a bătut la limită, așa ca între conaționali. A revenit cu Dinamo pe val după ce absolut toată lumea considera că totul e încheiat. E momentul lui și toți cei care l-au contestat sunt datori să îi ceară scuze. În frunte cu Turcu!