Noua atitudine

Noul sponsor al naționalei întâmpină elitist și profund primul meci al tricolorilor. O campanie gândită îndelung și realizată cu un buget considerat record oricând, nu numai în vremuri de criză. Marica, Goian, Tamaș ori Mutu se luptă cu ei înșiși. Mutu bun versus Mutu rău. Alb contra negru. Binele care trebuie să învingă răul mai întâi în cantonamentul tricolor. După care, „11 albi” îmbrăcați în galben care să se lupte pe viață și pe moarte cu sârbii. Lobonț răgușitul de cât țipă într‑un meci să îl bată pe Lobby One „more beer”. Guriță să nu fie Contra lui. Tamaș, fundașul bun de la națională, să uite renumele de băiat rău din, nu de la, cluburi. Rădoi să fie unul și bun. Raț să se concentreze pe centrări, nu pe replicile pe care le dă jurnaliștilor. Codrea să vrea să aibă motive ca prietena sârboaică să-i facă reproșuri că se duce acasă seara târziu după ce i-a bătut compatrioții. Cociș să nu mai fie așa timid, poate bea ceva după Mutu, iar Stoica și Costea să lase complexele deoparte. Marica să depășească momentul Gina Pistol și să tragă la poartă, Mutu să uite aerele de Pitești și să își amintească de golurile de la Firenze. În general, naționala să acționeze ca un grup adevărat nu ca o adunătură de vedete. Să nu se mai aplece să ridice piatra, ci să fie umilă, muncitoare, dedicată. Să aibă atitudine. Nouă, veche…Atitudine.