Morariu atacă o piață de 500 de milioane de euro, din care sportul nu ia nimic
Cu calmul său de neînchipuit, președintele COSR, Octavian Morariu, încearcă să găsească soluții optime pentru sportivi în anul preolimpic. Iar o pistă pe care merge fostul rugbist ar fi ca sportul românesc să recupereze bani din pariuri sportive. Dar la Ministerul Finanțelor Publice nu există niciun proiect legislativ referitor la acestea. Piața jocurilor de noroc este estimată la suma de 500 de milioane de euro, în vreme ce în pariurile sportive sunt implicați aproximativ 150 de milioane de euro!
Cum vi s-a părut anul 2010 din punctul de vedere al performanțelor sportive? A fost unul destul de bun pentru disciplinele olimpice, în care am obținut mai multe medalii. Sunt câteva rezultate care ne dau speranțe pentru Jocurile Olimpice de la Londra, dar în același timp sunt îngrijorat de starea finanțelor din sportul românesc. De asemenea, mă îngrijorează această lipsă de reformă din sport și lipsa de susținere a acestei activități din partea unor federații, cât și din partea politicului. În ziua de astăzi, sportul de performanță înseamnă foarte mulți bani, iar dacă statul nu creează condițiile ca acești bani să fie câștigați de pe piața investitorilor, ne va fi foarte greu să ne luptăm cu celelalte țări. Din punctul de vedere al performanțelor sunt mulțumit, dar din punctul de vedere al stării reformelor nu sunt deloc mulțumit.
„La noi, jocurile de pe internet sunt libere” Considerați normală reducerea bugetului pentru sport din 2011? Era evident că sportul nu poate să scape de la tăieri bugetare. În toate domeniile au fost diminuări. Atunci când ministrul Funeriu a spus că bugetul pentru Sport va fi același ca și în 2010, cred că a exprimat mai mult o dorință decât o certitudine. În mod sigur nu-i convine nimănui această situație. Din câte știu eu despre Ministerul de Finanțe, cred că și el a fost pus în fața faptului împlinit. Cum s-ar putea descurca sportul din România în aceste condiții? În clipa de față, oamenii sunt puțin receptivi la problemele sportului, pentru că sunt conectați la problemele macroeconomice și ale economiei în general. Este foarte greu să ai un auditoriu în acest domeniu. Regret că atunci când economia mergea bine nu am putut să facem schimbările care se impuneau. Probabil va trebui să așteptăm o perioadă până își revine economia, când am putea discuta din nou despre schimbări.
Cum se poate mări finanțarea? Sunt tot felul de pârghii. Mă refer în primul rând la tot ce înseamnă jocurile de noroc, la pariurile sportive. Sportul recuperează foarte puțini bani din asemenea lucruri, deși la nivel european este clar o tendință ca acest domeniu să fie finanțat din pariuri, din loterii. Am avut o discuție cu ministrul Finanțelor, acum zece zile, pentru ca Sportul să se finanțeze din taxele ce ar putea fi aplicate jocurilor pe internet. În România, aceste jocuri sunt libere. Impozitele sunt plătite de oamenii de unde sunt serverele. Am fost la Ministerul Finanțelor cu un potențial partener care face acest lucru pentru statul italian. Vom încerca să introducem controlul jocurilor de pe internet, iar o parte din bani să vină la sport, așa cum se întâmplă peste tot. Statul român ar putea câștiga zeci de milioane de euro pe an din taxe. Problemele apar la baza de selecție Ca om de rugby, vi se pare o performanță calificarea României la Cupa Mondială din Noua Zeelandă? Ar fi fost foarte rău dacă nu ne-am fi calificat la Cupa Mondială de rugby. Au fost necesare niște schimbări în federație și în jurul echipei naționale pentru ca acest lucru să se întâmple. Am văzut un parcurs fără greșeală anul trecut, când au reușit calificarea, și este foarte necesar să se pregătească temeinic pentru această Cupă Mondială.
Am început însă anul cu o înfrângere… Cu Portugalia, am avut o echipă experimentală, pentru că au lipsit cei mai mulți dintre jucătorii titulari, dar și cei tineri care au intrat ar fi trebuit să înțeleagă că este o șansă pentru ei să prindă prima echipă. Este mult de lucru atât la rugby, cât și la celelalte sporturi. Echipele naționale se confruntă cu multe probleme legate de diminuarea bazei de selecție, de lipsa unei finanțări corespunzătoare și mai ales de lipsa campionatelor puternice.
„Principalii actori sunt sportivii” Sunteți de aproape șapte ani la conducerea COSR. Ați simțit vreodată nevoia să renunțați la această funcție? Atât timp cât prezența mea este utilă la COSR și poate aduce un plus, cu siguranță voi continua. De asemenea, am responsabilități și la nivel european, și în alte comisii la acest nivel. Este un proiect pe care l-am început și nu pot să-l las. Am avut momente în care mi-a fost greu, dar sunt o fire bătăioasă și este foarte greu să mă descurajeze ceva. Am o responsabilitate față de oamenii cu care lucrez și față de sportivi. Până la urmă, principalii actori sunt sportivii. De multe ori uităm acest lucru. Vorbim despre antrenori, despre președinți, despre mai știu eu cine, dar vorbim foarte puțin despre sportivi.
Demers Și Țiriac a făcut scandal în ’98 Forul olimpic a mai avut o astfel de inițiativă în 1998, când președintele comitetului de la acea vreme, Ion Țiriac, a elaborat un proiect de hotărâre privind modificarea și completarea legislației referitoare la regulamentul-cadru privind autorizarea, organizarea și exploatarea jocurilor de noroc. COR intenționa ca, prin această inițiativă, să asigure finanțarea activității sportive și în special a disciplinelor olimpice cu sume obținute din organizarea de loterii și pariuri sportive. Această campanie de creare a Loteriei Olimpice a fost susținută de oamenii de sport, printre care s-au aflat și Ana Pascu, Ilie Năstase, Dumitru Hărădău și Dorel Simion. Însă Camera Deputaților de la acea vreme a hotărât să retragă abilitarea COR de a organiza jocuri de noroc, acestea urmând să fie organizate, în exclusivitate, de Regia Autonomă Loteria Națională.
Care echipă de vis din ultimul sfert de secol e mai bună?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER