Datele oferite de PFPO conturează potretul robot al unui club european de fotbal din punctul de vedere al jucătorilor pe care îi are în lot și al dinamicii „forței” de muncă prin comparație cu anul precedent. Comparând apoi un club anume cu aceste medii, putem vedea poziția acestuia față de tendința europeană. Dinamica generală ne spune că tinerii și jucătorii crescuți de club sunt mai puțini, în schimb, sunt tot mai multe transferuri, în special străini, din care cei mai mulți brazilieni, iar ca fizic se caută fotbaliști tot mai înalți.
ProSport vă prezintă cel mai important studiu demografic efectuat în fotbalul european, realizat de Professional Footbal Players Observatory (PFPO), un grup de cercetare din Elveția. 36 de campionate au fost analizate în ediția din 2010, publicată recent, printre ele aflându-se și România. Rezultatele sunt deosebit de elocvente pentru involuția fotbalului românesc, de la națională la cluburi. Studiul despre care vorbim nu analizează meciuri, ci strategii ale cluburilor. Cifrele nu pot fi contrazise, iar comparația lor cu anii precedenți ne dă tendința. Dacă noi vedem zi de zi efectul, astăzi putem găsi cel puțin o parte din cauze. Dar mai întâi să vedem metodologia studiului.
13.108 jucători și 534 de echipe
Baza de date cuprinde 13.108 jucători din 534 de echipe și a fost actualizată în octombrie și noiembrie 2010, ținând cont de situația contractuală la data de 1 octombrie, dată față de care e calculată și vârsta jucătorilor. Sunt luați în calcul doar jucătorii activi, adică numai cei care au evoluat cel puțin un meci de campionat în fiecare din ultimele două sezoane. Doar portarii au făcut excepție de la această regulă. Variabilele luate în calcul sunt vârsta, înălțimea, postul, naționalitatea, experiența la prima reprezentativă, vârsta pe care o avea jucătorul la primul transfer în străinătate, clubul, data transferării, respectiv clubul și țara în care sunt formați fotbaliștii.
Suntem în categoria a treia
PFPO calculează și un coeficient pe criterii sportive și financiare, în funcție de care campionatele din Europa sunt împărțite în cinci categorii: top, mari, medii, mici și micro. România este ultima țară din categoria de mijloc, campionate medii, locul 18 în Europa. Din țara noastră au fost analizați 480 de jucători de la 18 cluburi, doar Anglia, Spania, Italia și Franța având mai mulți. Datele sunt relevante pentru direcția generală a fotbalului nostru. Normal că pot fi excepții la anumite cluburi, la fel cum sunt și la nivel european, însă aici vorbim despre medii și majorități. De asemenea, cea mai relevantă este comparația cu campionate din aceeași categorie cu a noastră (Danemarca, Grecia, Ucraina, Scoția, Austria, Belgia, Norvegia). Evident, țările din Top 5 (Anglia, Spania, Italia, Germania, Franța) au alt profil, în timp ce noi tindem probabil spre categoria a doua, cu Rusia, Olanda, Portugalia și Turcia. Deși, deocamdată, mai degrabă involuăm.
Locul 5 la bătrânețe
Cel mai elocvent aspect pentru nivelul campionatului nostru este vârsta jucătorilor. Suntem pe locul 5 în Europa, cu 26,72 de ani vârsta medie, în fața noastră fiind doar Cipru, Italia, Grecia și Turcia. Imediat după vin Spania și Anglia, dar, luând în calcul și valoarea jucătorilor, e evident că statistica ne este chiar defavorabilă.
Foarte puțini tineri
Nu doar media de vârstă e îngrijorătoare, ci și numărul jucătorilor care au sub 21 de ani. Mai puțin de 15% din jucătorii din Liga I au sub 21 de ani. Suntem din nou în grupul campionatelor tari, dar evident mai puțin valoroși. Dintre cele de nivelul nostru, doar Polonia, Grecia, Turcia și Cipru au strategii mai puțin orientate spre tineri. PFPO a mers chiar mai departe, comparând vârsta celor mai folosiți 11 jucători cu ceilalți din lot. Iar aici e drama cea mai mare pentru noi din punct de vedere al strategiei: avem printre cele mai bătrâne bănci de rezerve din Europa, cu 26,58 de ani în medie. Adică nu doar că avem mulți bătrâni, dar tinerii nu intră în calcul nici pentru rezerve. Spre exemplu, în timp ce titularii noștri sunt apropiați ca vârstă de danezi, rezervele noastre sunt mult mai bătrâne.
România Titulari 26,92 ani Rezerve 26,58 ani
Danemarca
Titulari 26,86 ani Rezerve 23,81 ani
Atacanți mai înalți decât fundașii Și la înălțimea jucătorilor ne confruntăm cu o anomalie. Noi și slovacii avem singurele campionate unde media de înălțime a atacanților e mai mare decât a fundașilor. Situația diferă de la club la club, dar, la general, fundașii au 182,24 cm, atacanții 182,57 cm. Remarcabilă strategia pentru atacanți, dar critică la fundași.
Clubul cu cei mai bătrâni jucători Inter (Italia) 29,61 ani Clubul cu cei mai tineri jucători Olimps Riga (Letonia) 19,02 ani Clubul cu cei mai înalți jucători Mattersburg (Austria) 186,68 cm
Clubul cu cei mai mulți internaționali activi Tottenham (Anglia) 22 Clubul cu cei mai mulți străini Olympiakos Nicosia (Cipru) 85%
Clubul cu cel mai stabil lot Manchester United (Anglia) 5,71 sezoane stă, în medie, un jucător
Clubul cu cei mai mulți jucători aduși în 2010 Olympiakos Nicosia (Cipru) 95%
Clubul care împrumută cei mai mulți jucători Udinese (Italia) 14
Clubul cu cei mai mulți jucători împrumutați de la alte echipe Unirea Urziceni 38,1%
Nu mai creștem fotbaliști!
Prost, chiar foarte prost stăm și în ceea ce privește creșterea fotbaliștilor de către cluburi. Fotbalistul crescut de club este un jucător care a evoluat, când avea între 15 și 21 de ani, cel puțin trei sezoane la clubul respectiv. În România, doar 17,5% din jucători sunt crescuți de cluburile la care evoluează acum, sub media europeană, de 23,33%. Cluburile românești care le dau cele mai mari șanse jucătorilor proprii sunt Sportul Studențesc (56,8% din totalul minutelor jucate), Oțelul (35,9%), Craiova (29,4%) și Timișoara (29,3%).
CFR, cea mai „tare” din Champions League La polul opus e CFR Cluj, campioana Europei dintre echipele de Champions League la acest capitol, cu niciun jucător crescut de club! Și tendința față de sezonul precedent e îngrijorătoare, numărul fotbaliștilor crescuți de club fiind în scădere. Tot puțini sunt și jucătorii cu experiență care evoluează la națională, activi sau inactivi. 19,2% e procentajul din Liga I, față de 26% media europeană și peste 30% în campionatele cu pretenții. La noi, sub 10% sunt activi, față de 15,3% media europeană. Cumpărăm mult și prost Numărul străinilor a crescut constant, dar la această categorie ne situăm sub media europeană: 30,8%, față de 33,6%. Tendința e însă de continuă creștere, doar în Ungaria, Polonia și în țările baltice aceasta fiind mai accentuată decât la noi. Dovadă că totalul transferurilor per club în 2010 a fost al treilea din Europa! 12,4 jucători a transferat fiecare club de la noi, față de media europeană de 9,3, doar ciprioții și polonezii fiind mai activi. De ce e greșită strategia? Pentru că suntem la polul opus în ceea ce privește durata șederii la club. Media perioadei petrecute la actualul club e printre cele mai proaste de pe continent, 2,21 sezoane. Acestea sunt principalele aspecte rezultate din studiul PFPO. Lucrurile nu pot fi schimbate peste noapte, dar e evident că trebuie schimbat ceva. Acum avem câteva idei despre compartimentele a căror strategie trebuie îmbunătățită. Mai trebuie să vrem și să putem.
26,72 de ani vârsta medie a fotbaliștilor din Liga I, cu aproape un an mai mare decât media europeană
23,11 ani este media de vârstă în cel mai tânăr campionat, Letonia
Ne calificăm la EURO 2024
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER