Cody McCasland e un puști de nouă ani de origine scoțiană, născut în Colleyville, Texas. Nu există cuvinte pentru a descrie ce reușește el în fiecare clipă. Condamnat la nemișcare, Cody zburdă și se bucură pentru fiecare pereche de proteze care se mai inventează pentru el, așa cum un copil normal râde la o pereche de adidași noi și colorați.
Priviți fiecare dintre imagini! Seninătatea chipului, zâmbetul firesc și privirea înfruntând obiectivul aparatului de fotografiat. Te obligă să i te uiți în ochi și abia apoi să cobori pentru a-i vedea „picioarele”. E o poveste ce pare incredibilă și îți vine să te freci la ochi și să zici: film, Hollywood.
De fapt, e viață și Texas. Un copil de origini scoțiene, diagnosticat la câteva luni de la naștere cu un virus foarte rar. Agnezie sacrală. În spatele acestor cuvinte cu puternică rezonanță mistică se ascunde o realitate groaznică. Boala respectivă e devastatoare și atacă membrele inferioare și coloana vertebrală. Un copil din 25.000 este condamnat la invaliditate, dar Cody este unul dintre oamenii care au învins destinul. Exemplu pentru militarii din Irak și Afganistan Nu e vorba doar despre faptul că printr-o voință supraomenească a reușit să meargă, deși până și părinții îl vedeau toată viața într-un cărucior. Cody a depășit orice barieră și a început rând pe rând să practice diferite sporturi, schimbând diversele proteze, așa cum mulți dintre noi oamenii normali nu putem face cu patine, role și adidași. Hochei, fotbal, surf, jogging, înot, baseball, cricket sunt tipurile de mișcare pe care le face puștiul de nouă ani, condamnat la imobilitate, dar răzvrătit în fața sorții.
Micuțul a ajuns un talisman pentru militarii din Irak ori Afganistan, care, după ce își pierd picioarele în teatrele de război ale lumii, au impresia că și-au încheiat viața. Cody merge, vorbește cu ei, îi îmbărbătează. „Eu am putut. Priviți! Și sunt doar un copil!”. Un exemplu pentru ei și pentru noi toți. O lecție de viață din partea unui micuț ce a trăit în nouă ani ce alții nu pot înțelege în nouă vieți. Dar, peste toate, zâmbetul! Zâmbetul acela de copil. Poznaș și cumva inocent zeflemitor. „Mi‑ai luat picioarele, dar îmi place prea mult să mă joc. Ia uiteee ce proteze am…”, e mesajul trimis oră de oră destinului. Este purtător de cuvânt! În timp, activitatea lui Cody McCasland s-a ramificat, ajungând imaginea spitalului unde a fost operat. Site-ul „Team Cody”, construit de Spitalul pentru copii Texas, ajută la strângerea de fonduri pentru micuții cu diferite probleme de sănătate. Scoțianul este și purtător de cuvânt al asociației „Provocarea fundației sportivilor” (CAF), iar dorința copilului de nouă ani este să participe la o ediție a Jocurilor Paralimpice. A fost operat de mai multe ori Gravitatea bolii de care suferă i-a creat nenumărate problemele micuțului de nouă ani. Starea precară de sănătate l-a dus pe Cody de mai multe ori pe masa de operație, însă acesta nu a încetat niciodată să zâmbească, reușind prin atitudinea sa să uimească o lume întreagă. „Voința lui Cody este de domeniul fantasticului. Deși este conștient de calvarul pe care îl trăiește zi de zi, zâmbetul nu-i dispare niciodată de pe față”, au dezvăluit medicii care îl țin sub supraveghere continuă.
17 luni a fost vârsta la care Cody a purtat pentru prima dată proteze
Care echipă de vis din ultimul sfert de secol e mai bună?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER