Simona Spiridon a evoluat duminică pentru Gyor în partida contra Oltchimului, în semifinalele Ligii Campionilor la handbal, dar pivotul formației maghiare afirmă că acest meci nu a fost unul special pentru ea, punctând că returul de la Vâlcea rămâne deschis oricărui rezultat.
„Faptul că joc un meci de semifinală în Champions League, asta mă motivează cel mai mult, nu neapărat faptul că joc împotriva unei echipe românești. Meciul retur începe de la 0-0 și e deschis oricărui rezultat, dar mi-e frică doar de echipa mea”, a declarat Spiridon conform www.sport.ro
Plecată din campionatul României în 2006, de la Silcotub Zalău la Hypo Viena, Spiridon afirmă că nu s-ar mai întoarce în handbalul din campionatul intern după experiența nefericită de un an, de la Rulmentul (2006-2007).
Simona Spiridon a ales să evolueze pentru naționala Austriei din pricina faptului că nu a fost convocată la selecționata României la două turnee finale extrem de importante: Campionatul Mondial din 1999 și Olimpiada de la Sydney, desfășurată un an mai tărziu. Spiridon acuză că a fost neglijită din pricina faptului că în acea perioadă convocările se făceau doar pe bază de pile și relații. „Am părăsit o echipă super profesionistă ca Hypo NÖ, pe care nimeni în mod normal, nu ar fi părăsit-o. Am făcut acest pas în speranța că idealurile mele vor prinde contur și la Brasov. Dar m-am izbit de invidie, răutate și nonprofesionalism. Nu știu cine ar mai avea curajul să încerce încă o dată. Vreau să mă fac bine înțeleasă: în România am crescut, am învățat, m-am dezvoltat handbalistic. Sunt mândră că sunt româncă, dar mentalitatea pe plan sportiv trebuie mult schimbataă. Respectul față de munca sportivilor și sportivi trebuie total schimbat. Aici, la Györ, la echipă, funcționează aceste principii, chiar dacă sunt jucător străin. Și mă intreb atunci : „Oare cum te poți simți atunci când iți e recunoscută munca?” Acest lucru se întâmplă la Györ. Nu e nimic special, doar faptul că fiecare sportiv simte și o altă împlinire atunci când evoluează la Campionate Europene, Mondiale și Olimpice. Austria a fost echipa care la momentul 2004 a avut nevoie cu adevărat de serviciile mele. Cu toate că jucam la cel mai înalt nivel la Hypo NÖ, federalii români nu au făcut nici un demers de a fi selecționată pentru România. Specific, că am fost cea mai nedreptățită jucătoare a „Generației mele de Aur”, care nu am participat la Mondialele din 1999 Norvegia și apoi cel mai tragic moment Olimpiada SYDNEY 2000. Am înțeles după mult timp că selecția s-a făcut în spiritul aceluiași PCR (Pile, Cunoștințe și Relații), locul meu selecționabil costând la acea vreme 1000 dolari. Tragic, dar adevărat. Se împlinesc 10 ani de atunci și spun acest lucru în premieră absolută, cu o mare și „permanentă” durere în suflet. Atunci mai poți avea regrete când joci pentru altă națională? NU!!!”, a încheiat Spiridon.
Care echipă de vis din ultimul sfert de secol e mai bună?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER