Acasa » Sport Life » Special » Taxa pe fesă!

Taxa pe fesă!

Scumpo, află despre mine că sunt bine sănătos, îmi merge bine și, ce e mai important, mă distrez de minune la meciuri în România. Uite, chiar miercuri am râs la partida cu Dinamo cum n-am mai făcut de mult. Poate chiar de la meciul cu Ceahlăul. Prima dată a venit saltimbancul care mă plătește și a behăit ceva la Stoichiță, despre cum să-l plimbe pe Ovidiu Petre prin apărare. N-am înțeles nimic, deoarece măscăriciul nu știe românește nici cât știu eu fotbal. Pe urmă ne-a strâns nenea Mihăiță și ne-a spus câteva glume, de ne-am tăvălit pe jos de râs. De exemplu că Petre Marin o să-l întreacă pe Torje, că o să joace Pleșan sau că o să intre Baciu. Chiar Bănel, că-i mai tupeist, a zis că, dacă-l bagă pe Baciu, o să fie doi ciobani pe stadion! Mamă, ce-am mai râs! A venit și domnul Argăseală în vestiar, îi venea și lui să râdă, dar n-a făcut-o. Nu râde decât dacă are voie. Mi-am făcut și prieteni la meci. Prima dată, Alexe, bun băiat, după ce mi-a dat gol, mi-a promis că nu mă mai face de rîs. Pe urmă, Andrei Cristea, șmecherul, a profitat că stăteam de vorbă cu Baciu și mi-a dat gol. Dar și dacă prindeam șutul ăla luftat, cred c-o degajam până în poarta lui Dolha. Mamă, ce noroc au avut că au scăpat! După gol i-am făcut și o poantă lui Cristea, i-am strigat: scoate-ți tricoul, scoate-ți tricoul! Ce-am mai râs când i-a dat „galben" Brad Pitt. Nea Stoichiță mânca niște bomboane pe margine și dădea din umeri. Săracul, nu înțelege tactica de la patron, asta cu toate oile la mijloc,

26 mart. 2010, 10:00, Sport Life

Când se trezește, ministrul Vlădescu nu se întinde pur
și simplu. Nu, el se întinde după carnețelul de pe noptieră, în
care-și notează noile idei de taxe aduse de Moș Ene în vis. Din
păcate, plăcutele lui vise portocalii se transformă instantaneu în
coșmaruri alb-negre pentru români.

Ca să nu se mai strofoace atât, de parcă i-ar ieși vreun procent
(sau îi iese?), îi oferim zapciului Sebi câteva idei. Să mai
stoarcă și din fotbal câțiva galbeni în punguța de doi bani a
bugetului:

– impozitul pe concedierea antrenorilor. Vrea Copos să-l dea
afară pe Manea? Foarte bine. 150 de mii de euro! Și Manea
îmbătrânește pe bancă, doar n-o să dea vreun ban de bunăvoie domnul
Chitropos.

– taxa pe declarații. Vrea domnul Mureșan, în fața microfonului,
să se lege de bărbăția lui Turcu? Fiecare cu gusturile lui, mă rog,
dar să scoată 50 de mii de euro.

– taxa pe pierderea timpului telespectatorului sau forfetarul
meciului. 200 de mii. Să se aplice fiecărei partide obositoare din
Liga lui Mitică. Se încasează proporțional cu numărul de
telespectatori care se plâng că au adormit cu televizorul
deschis.

– taxa de râs european. Te-ai calificat degeaba în Cupele
Europene, ca să te faci de râsul lumii? Din 10 milioane cadou de la
UEFA, un milion punctul pierdut. Să aduci și de-acasă.

Dan Șucu negociază cu AS Roma. Afacerea care îl duce la alt nivel în Serie A

22:15

„Ianis Hagi pleacă de la Alanyaspor!”. Bomba de Revelion de la Gică Popescu

22:08

– impozitul încrucișat sau taxa de dat cu stângu-n dreptul. 50
de euro. Că mai mult n-are de unde să plătească din leafă
Zapata.

– impozitul pe delir fotbalistic mistic. Se aplică atunci când
afirmi că lui Dumnezeu îi pasă de echipa născocită de tine. Se
încasează în valize cu bani. Sau, la alegere, falsul Mesia să umble
prin furtună cu un paratrăsnet în mână.

– și taxa Tănase sau taxa pe fesă, aplicată de fiecare dată când
bombele sexy ale fotbaliștilor ne umflă tabloidele. Funcționează pe
principiul profitului reinvestit. Din taxă se cumpără pastile de
slăbit. Exclus sibutramină.