„Hai, Bujine!”

Inima atletului Claudiu Bujin (24 de ani) a încetat să mai bată
pe 14 martie 2009, iar la un an distanță, în Constanța natală,
într-o zi de iarnă târzie, apropiații l-au comemorat într-o
atmosferă tulburătoare.
Cu sufletele schingiuite de durere, prietenii au reușit să schițeze
chiar și un surâs înduioșător, gândindu-se la mottoul fostului
campion la lungime: „Zâmbește, mâine va fi mai rău”. Iar scandarea
care răsuna până în 2007 pe arenele de atletism, „Hai, Bujine!”, va
fi probabil acompaniamentul atașat elanului surorii lui Claudiu,
Cristina, una dintre cele mai bune triplusaltiste ale
României.

S-a
extins rapid
Depistat în 2007 cu cancer la glanda timus, Claudiu se stingea după
o suferință teribilă. Tumoarea se extindea rapid la plămâni,
operația de la Spitalul Militar se dovedea inutilă, chinuitoarele
ședințe de chimioterapie îi rupeau sufletul, iar părinții scoteau
bani și din piatră seacă pentru a-l duce la o clinică din Haale.
Implacabila boală ajungea însă chiar și la nivelul capului, dar, cu
trei zile înainte să-și dea ultima suflare, Claudiu sfida moartea
pedalând bicicleta medicinală. Era un luptător adevărat,
demonstrându-și spiritul de determinare extremă chiar și pe patul
de spital. „Mie nu mi-e frică de moarte, mi-e teamă de ce va rămâne
în urma mea, de părinți, de soră, de voi, prietenii…”, suna
offlineul lăsat pe messenger unui prieten doar cu câteva zile
înainte de a muri.

„Trăiește
pentru noi”
Dar, chiar și acum, Claudiu zâmbește, glumește, dansează, de
dezechipează, sare și urcă pe podium în mintea apropiaților, iar
sâmbătă, la cimitirul din Constanța și la Restaurantul Sport,
aceștia l-au comemorat într-o întâlnire impresionantă. „Toți trăim
ca și cum ar fi printre noi, pentru că, dacă o secundă constatăm că
nu mai e cu noi, e sfâșietor”, rezumă stările apropiaților fostul
mare lungimist Bogdan Tudor (foto, medalion), prieten, frate mai
mare și adversar, în timp ce Mihai Grasu punctează: „Un prieten ca
el e greu să mai găsești. Toți ne-am gândit în același timp la
momentele petrecute cu Claudiu și parcă am redat pentru puțin timp
aceeași atmosferă. Lipsea însă chiar el”. Și va lipsi mereu de-acum
încolo, de pe arenele de atletism, ca și îndemnul „Hai, Bujine,
hai, Bujine!”.

„Când mă uit la pozele cu el, mi se rupe
sufletul”, Bogdan Tudor, multiplu campion național
lungime