Rugby, mărire și decădere

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Rugby-ul românesc își alege azi conducătorii. Contextul e delicat, iar pentru a-l înțelege mai bine e nevoie de un plonjeu în trecut… În 2004, „stejarii”  învingeau Italia cu 25-24 la București, atenționând lumea selectă și selectivă a ovaliei că încă existăm! Succesul nu a venit întâmplător, ci a fost efectul unui proiect managerial pe termen lung, gândit de Octavian Morariu, cel solicitat în 2001 să salveze ce poate fi salvat după acel 0-136 de la Londra!

Momentul de glorie a fost însă de scurtă durată. Morariu a plecat la ANS și, mai apoi, la COSR, iar federația a intrat pe mâna lui George Straton. Astfel, în numai cinci ani, dintr-o țară cu rugby drept și cinstit România s-a transformat într-o națiune umilită pe teren de Georgia, Rusia și Portugalia. Cum a fost posibil? Risc un răspuns: prin decizii arbitrare, prin trufie și prin îndepărtarea oamenilor valoroși.

Ce a greșit Straton? Lista e lungă: a întors spatele oamenilor care l-au susținut, în speță Meche Mihalache și Octavian Morariu; a demis de la națională antrenori valoroși, precum Bernard Charreyre sau Robert Antonin, aducând în schimb niște tehnicieni dubioși din Noua Zeelandă, care, spune el, i-au fost recomandați și plătiți de IRB (informație falsă); a intrat în conflict cu jucătorii din Franța, șubrezind naționala; a aprobat în toamna anului 2008 un turneu catastrofal în emisfera sudică, din punct de vedere financiar și sportiv, pentru care s-au plătit 300.000 de euro; a lăsat în paragină Academia de rugby. Peste toate, a crezut, mânat de aroganță, că poate conduce de unul singur.

Tragedie! George Blay, fostul jucător al lui Dinamo, ar fi murit la 46 de ani, conform DDB Italia şi a unui blogger ghanez

01:15

Cazul David Matei. Sorin Cârțu a intervenit după Levski – Universitatea Craiova 1-0: „Se lasă impresia că e nedreptățit!”

00:21

După ce și-a desăvârșit opera, Straton a anunțat că nu mai vrea un nou mandat, dar sprijină fățiș un candidat. În speță, Gică Vărzaru. Personal, cred că viitorul președinte trebuie să îndeplinească unele condiții esențiale: să știe jocul, să aibă relații, să fie ancorat în realitatea rugby-ului românesc, să fie conștient că are nevoie de o echipă și, mai ales, să poată ține în mână o lume de oameni puternici. Dacă vreunul dintre cei trei candidați corespunde profilului, acela trebuie ales. Altfel, e loc și de mai rău. Vom ajunge să tremurăm când jucăm cu Papua, cu Barbados sau cu vecinii noștri bulgari, antepenultimii din lume!