Când vine vorba de momentele de glorie ale carierei sale, Sănmărtean face eforturi să-și amintească de jocul cu Manchester din Liga Campionilor și de convocările la națională. Desele accidentări l-au făcut să uite că fotbalul oferă și bucurii, nu doar zile petrecute pe paturile spitalelor.
A atras atenția încă de la primele jocuri ale Gloriei, pentru că el nu lovea mingea, ci o mângâia cu multă pricepere. Apelative precum „noul Hagi” sau „micul Platini” erau la ordinea zilei. Nu a trecut mult și „granzii” din București l-au ochit, dar bistrițeanul a preferat să sară peste transferul în Capitală și a zburat direct spre Atena, la Panathinaikos. „M-am acomodat foarte bine acolo. Eram oarecum vedeta echipei. Am început să joc, și suporterii m-au îndrăgit de la început. Din păcate, nu talentul mi-a lipsit, ci sănătatea. Jucam în Champions League și eram în prim-plan. Îmi amintesc și acum de apogeul carierei mele, partida cu Manchester. Dar, ca un blestem parcă, de fiecare dată când eram în formă maximă apărea câte o accidentare”, povestește Sănmărtean. PSV și Ajax s-au luptat pentru el
Desele probleme medicale i-au speriat pe greci, care nu i-au mai prelungit contractul. „I-am înțeles. Nu am ce să le reproșez. Nu era vina lor că mă accidentam atât de des. Am avut un mare ghinion”, se consolează Sănmărtean, care și-a încercat apoi norocul în Olanda, la Utrecht. Oficialilor micuțului club batav nu le-a venit să creadă că au pus mâna pe un asemenea jucător și se întrebau doar cât îl vor putea ține la echipă. Ajax și PSV au pus imediat ochii pe el, „lăncierii” fiind cei mai interesați. A apărut însă o nouă accidentare. „Cei de la Utrecht spuneau că sunt prea bun pentru ei. Eram foarte aproape de Ajax. Era șansa să joc și eu în sfârșit la un club mare. Când să mă ia însă, a trebuit să mă operez, iar transferul a căzut”, declară, cu regret, Sănmărtean. De la Sănmărtean…
"Transferul la Panathinaikos m-a călit. Eram vedeta echipei, suporterii mă iubeau. Cu toții se înclinau în fața talentului"
"Puteam fi altundeva în fotbal acum, dacă nu aveam atâtea probleme. Îmi pare rău că accidentările nu m-au lăsat să îmi arăt adevărata valoare"
"Cel mai mult mi-am dorit stabilitate în carieră. Să fiu un fotbalist precum Codrea, un jucător bun, constant, care joacă meci de meci la echipa sa"
"Simt că am fost uitat. Lumea spune doar «Da, parcă am auzit de el!» și te doare. Dar ăsta mi-a fost destinul"
"Așteptăm ca Lucian să-și epuizeze discuțiile cu alte echipe. M-aș bucura dacă ar juca la Gloria" – Ioan Ovidiu Sabău, antrenor Gloria
"După Viorel Moldovan, Lucian este al doilea simbol al Gloriei. Elimina doi, trei jucători din teren cu o ușurință ieșită din comun. Nu-mi explic cum de nu a confirmat, credeam că va ajunge mai sus" – Constantin Cârstea, fost antrenor Gloria
Care echipă de vis din ultimul sfert de secol e mai bună?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER