Pena și-a îngenungheat echipa de suflet

Pe eroul Oțelului din meciul cu Steaua, Marius Pena, l-am găsit obosit, dar zâmbitor la o zi după partidă. A acceptat cu greu o întâlnire, însă până la urmă a fost de acord să dezvăluie pentru ProSport secretele reușitei sale. "Nu caut publicitate, mai am mult de mâncat până să ajung sus!”, și-a început discursul Pena.

Marius, cum te simți după ce ați învins Steaua?
Obosit (râde)… Acum înțeleg și cum se simt steliștii după un meci de Champions League. Mă bucur foarte mult că am marcat împotriva echipei mele favorite. Până la urmă, mi-e mai aproape cămașa mea decât a altora. Știi cum e, sunt atacant și oricât de bine aș juca, dacă nu marchez, nu mi-am făcut datoria.

Totuși, ai copilărit în Ghencea…
Așa este, am stat chiar lângă stadion până la 12 ani. Îmi amintesc că vedeam galeria trecând prin fața blocului și coboram repede ca să intru cu ei. Alteori, urcam pe acoperiș să mă uit la meci. Mi-era mai greu, că nu prea vedeam de copaci, dar eram copil, mă descurcam (râde). Steaua a rămas în sufletul meu, dar nu m-ar deranja să înscriu în fiecare meci jucat împotriva lor.

Cu tatăl tău (n.r. – Gheorghe Pena, fost atacant la Steaua) ai vorbit?
M-a sunat înainte de meci și mi-a spus că astea sunt partidele în care trebuie să mă remarc. M-a sfătuit să dau tot ce am mai bun și după meci m-a sunat să mă felicite și să îmi atragă atenția că a avut dreptate. Tata a fost un model pentru mine și mă tachinează mereu când nu joc bine.

Ai primit multe telefoane după meci?
(râde) Ca niciodată. Mi s-a dus bateria până am ajuns la București. Rude, prieteni, foști colegi, până și primarul din Chiajna m-a sunat. Cel mai mult m-a impresionat, însă, Petre Marin, alături de care am jucat la FC Național, care după meci a venit la mine, m-a îmbrățișat și mi-a urat să o țin tot așa.

Cui datorezi forma bună pe care o traversezi?
În primul rând, prietenei mele, Rodica. Îi datorez foarte mult și de când am cunoscut-o am avut liniștea necesară pentru a mă concentra doar la fotbal. Normal că un aport decisiv a avut și domnul Grigoraș, care m-a adus la Oțelul și a avut încredere în mine.

 

"La Steaua nu am fost dorit“

 

Pena are 23 de ani și a schimbat deja șapte cluburi. Steaua II, FC Național, Torpedo Moscova, Rapid II, CSM Rm. Vâlcea, Concordia Chiajna și acum Oțelul sunt echipele pe la care s-a perindat în ultimii cinci ani și speră ca prin venirea la Galați să-și fi găsit un culcuș ceva mai stabil. "Eu am jucat la Steaua în perioada lui Zenga, pe care îl avusesem ca antrenor și la Național. El mă plăcea mult, însă, din păcate, cineva din conducere nu m-a vrut în acea perioadă, așa că am plecat altundeva să joc“.

 

70 de mii de euro a plătit Oțelul clubului Concordia Chiajna pentru transferul tânărului jucător