Sub talpa desculților!

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Se știe că la nivel administrativ fotbalul nostru este cleios și propagator de miasme. Împuns de nesfârșite scandaluri, el se sălta din mocirlă pe umerii echipei naționale. Sâmbăta trecută s-a produs însă prăbușirea. Suntem la pământ, cu fiori pe șira spinării. Mai întâi tricolorii mici s-au împiedicat la Zenica de un adversar searbăd, repudiat până și de maica lui Bosnia, din moment ce tribunele erau goale. Neinspirați, rigizi, pasivi, elevii lui Săndoi abia au scos un egal. După care a urmat scufundarea corabiei lui Pițurcă. În dimineața naufragiului, mateloții o făcuseră de oaie comportându-se ca niște țoape îmbuibate, scărpinate în creștet, aruncând cu pietre și cu vorbe neghioabe în ziariști, care nu voiau decât să-și facă meseria. Ai fi spus că „eroii” națiunii, deconectați în perspectiva unei întâlniri cu niște „desculți”, cum îi complimentase Corleone pe lituanieni, se râzgâie, se defulează și ei, după cum îi taie mintea, în preajma marilor examene cu Franța, Austria și Serbia. Când colo, stupoare! Au jucat fără cheag, fără busolă, fără elan, fals ca și imnul zbierat în contratimp cu banda de magnetofon. Un fotbal nebulos, destrămat, tocit. Au lipsit, cei drept, aplombul lui Mutu și orientarea lui Chivu. Așa să fie, dar dacă fotbalul unei țări stă în două piese, înseamnă că nu-i decât un bau-bau pe picioroange, care se prăbușește dacă le pierde pe drum. Parcă îmi vine să zic că singura soluție este aducerea unui antrenor străin.