S-a întâmplat la Jocurile Olimpice – ep. 18 –

Pe data de 8 august, a început, la Beijing,a XXIX-a ediție a Jocurilor Olimpice de vară. Termenul provine din limba greacă, Olimpul fiind un munte cu altitudinea de 2.917 metri din Grecia. Vechii eleni considerau culmile acestuia ca fiind sălașul zeilor. Prima olimpiadă, conform izvoarelor istorice, a fost în anul 776 î.Hr.

De la acest an începe numărarea anilor la compatrioții lui Homer, după alte izvoare competiția a început mult mai devreme. Opinia publică din perioada contemporană consideră anul 1896 ca primele jocuri din istoria modernă. Evident, ele au fost organizate la Atena, inițiatorii dorind să recunoască grecilor marele rol pe care civilizația lor l-a avut pentru întreaga umanitate.

De atunci, s-au întâmplat destule lucruri. Performanțe excepționale, scandaluri de dopaj, ratări incredibile, boicoturi politice, comercializarea competiției, toate acestea au făcut farmecul unic al unor întreceri urmărite cu mare interes pe tot globul.

Câteva evenimente au rămas în memoria ziariștilor și a publicului și dorim să le rememorăm, nu neapărat în ordine cronologică, pentru amatorii de detalii. De altfel, trebuie spus că mulți dintre compatrioții noștri au fost, de-a lungul vremurilor, printre animatorii olimpiadelor. Cine o poate uita, de exemplu, pe Nadia Comăneci?

Cât a durat cel mai lung protest?

La Olimpiade, de-a lungul timpului, au existat bătăi pe teren sau în afara lui, dar și contestații care s-au prelungit mai mult decât era cazul. De exemplu, la Tokyo, în 1964, "pana" spaniolă Valentin Loren a fost descalificat pentru țineri repetate în meciul disputat împotriva chinezului Hse. Enervat pe decizia arbitrului maghiar, Gyorgy Sermer pe numele său, Loren l-a făcut ko pe omul cu papillon la gât.

Rezultatul? Descalificare pe viață pentru iberic. La aceeași ediție, la "muscă", sudcoreeanul Choh Dong-kih a fost descalificat pentru atacuri cu capul înainte, în partida disputată contra rusului Sorokin. Disperat, sportivul din "țara dimineților liniștite", s-a așezat în centrul ringului, în poziție de yoga, implorând revenirea asupra deciziei.

Organizatorii l-au rugat să plece, până la urmă au stins luminile în sală și, într-un dramatic final l-au încuiat pe pugilist înăuntru. A doua zi, omul a fost găsit în centrul ringului, în aceeași poziție. Dormind, însă. Istoria a consemnat, în cazul său, doar 51 de minute de proteste, adică până în momentul stingerii luminilor.

Tot un coreean bate recordul

La Seul, în 1988, Byeon Jeong-Il îl domină clar pe bulgarul Khristov, dar repetatele penalizări cu care l-a gratificat arbitrul din ring l-a făcut să piardă la puncte. Antrenorul său, alți membri ai lotului, dar și compatrioți din tribune declanșează un scandal general în timp ce reprezentantul gazdelor râmâne liniștit în ring, alegând protestul mut. Asta a durat exact 67 de minute, record care stă și azi în picioare.

 

articol de Octavian METONI