Cea mai scumpă Olimpiadă din istorie

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

O analiză a cheltuielilor pe care le presupune organizarea Jocurilor Olimpice oferă niște cifre șocante.

Deși sumele sunt aproximative, concluzia specialiștilor este categorică: la Beijing se vor spulbera toate recordurile financiare de până acum, o competiție de o asemenea amploare înseamnă, înainte de toate, bani. Mulți bani.

Cifre care amețesc

Deși autoritățile chineze păstrează tăcerea asupra subiectului, o organizație de experți a estimat că au fost necesare 42 de miliarde în valută USA pentru a porni uriașa mașină organizatorică, pentru a asigura securitatea jocurilor, dar și pentru imensa propagandă necesară unui eveniment de o asemenea amploare.

Astfel, aproape 5 miliarde au fost necesare pentru construcția de noi stadioane și săli, 12 miliarde pentru protecția mediului ambiant, alte 10 pentru a micșora poluarea din capitala chineză. Grosul, de 26 de miliarde, îl reprezintă cheltuielile pentru infrastructură și includ darea în folosință a noi linii de metrou, construcția de șosele, dar și inaugurarea unor complexe hoteliere nou-nouțe.

Recordul Atenei a fost spulberat

Totalul estimat depășește cu 14 miliarde suma necesară acoperirii Olimpiadei de la Atena și ridică ștacheta la un nivel imposibil de depășit in viitorul apropiat. Ca o comparație, Londra a anunțat că îi sunt necesari 15 miliarde pentru JO din 2012, iar Madridul, care a pierdut cursa, anunșase că avea nevoie de doar 12 miliarde.

Universitatea Craiova a spart norma în ultima zi de transferuri! TREI fotbaliști, peste orice rivală din Superligă

11:00

Motivele pentru care Florin Maxim nu a ajuns la FCSB: „Cea mai înțeleaptă decizie”

10:28

Controverse și incertitudini

Specialiștii estimează că investițiile în infrastructură ar fi fost oricum necesare pentru un oraș a cărui populație depășește 20 de milioane de locuitori, iar pierderile estimate de circa 100 de milioane vor fi repede amortizate de afluxul de turiști și de vânzarea de locuințe noi în cartierele care au beneficiat masiv de infuzia de capital necesară Olimpiadei.

Astfel, este dat ca exemplu orașul Barcelona care, deși a terminat tot pe pasiv, a cunoscut ulterior o dezvoltare incredibilă.

 

articol scris de Octavian METONI