Lecția lui Chelsea

Chelsea este echipa care ne minte săptămână de săptămână. Ne face să ne roadem unghiile cu jocurile lipsite de imaginație, cu evoluțiile terne, precum chipul antrenorului Grant. Nu ar fi nicio greșeală dacă la definiția cuvintului „plictisitor” s-ar pune o poză cu primul „11” al londonezilor. La meciul cu Manchester am văzut însă altceva. Am văzut o echipă determinată, o echipă luptătoare, o echipă cu posesie (asta e cea mai mare surpriză), o echipă puternică. Am observat toate caracteristicile care sunt lipite de o formație mare. E adevărat, Sir Alex Ferguson s-a gândit să joace ruleta rusească exact pe „Stamford Bridge”, utilizând un grup oarecum experimental. Asta nu șterge nimic din imaginea deosebită lăsată de Chelsea. Și mi-am dat seama de un lucru. Chelsea poate juca frumos, poate fi o echipă atrăgătoare, fascinantă. Totul este să scape de legătura invizibilă cu Jose Mourinho, dar și de Avram Grant. Un antrenor cu simț ofensiv ar face minuni. Ar avea fotbaliști care ar putea produce un joc strălucit. Parcă se simte că jucătorii vor să scape de chingile psihice care le frânează imaginația. Chelsea de ieri m-a cucerit. A controlat clar partida. Parca și mai autoritar decât a făcut-o Barca la mijlocul săptămânii împotriva „diavolilor”. Derby-ul de ieri le-a arătat londonezilor că perioada în care se mulțumeau cu un joc economicos poate fi uitată.

Două momente m-au impresionat. La un duel în urma căruia a fost faultat, Ashley Cole i-a transmis arbitrului să nu-l avertizeze pe jucătorul lui United. Pe câte stadioane se poate vedea așa ceva? Într-o perioadă în care presiunile pe arbitru pentru a acorda „galbene” rivalilor sunt mai multe decât fazele de poartă, Cole a dat un exemplu. Doar în Anglia se putea petrece așa ceva. Al doilea moment: așa-zisul conflict dintre Drogba și Ballack. Spre deosebire de comentatorii partidei, eu l-am privit ca pe un lucru pozitiv. Să vezi doi fotbaliști atât de dornici să-l învingă pe portarul adversarilor nu poate decât să te bucure. Explozia provocată de replicile verbale au turnat energie în sprinturile celor de la Chelsea. L-a văzut cineva pe Ballack deconcentrat după acel episod? Deloc. Chiar l-a servit pe Drogba cu pase, iar la final s-au îmbrățișat. Chelsea speră. 81 de puncte au londonezii, 81 au „diavolii”. United mai are de jucat cu West Ham (acasă) și Wigan (deplasare), iar Chelsea cu Newcastle (deplasare) și Bolton (acasă). Teoretic, Manchester are un program mai simplu. Dar logica nu prea mai are loc în Premier League în acest final de sezon.