„Loviturile” lui Wenger

Într-o perioadă în care se discută deja despre marile transferuri ale verii și, de pildă, Manchester United pare decisă să facă tot ce-i stă în putință să-l aducă pe noul star Benzema, Arsenal sau, mai corect, managerul Arsene Wenger continuă să se încăpățâneze în a urma aceeași politică în materie de achiziții pe care o promovează de câteva sezoane încoace.

Ryan Gates, atacant englez (!) de 12 ani (!) de la Havant & Waterlooville (liga a șasea din Insulă!), Miralem Pjanic, mijlocaș bosniaco-luxemburghez de 17 ani de la FC Metz (ultima clasată în Ligue 1!) și Cheiko Kouyate, mijlocaș belgian de origine senegaleză de 18 ani de la FC Bruxelles (ultima clasată din Jupiler League!) sunt puștii pe care a pus ochii vizionarul Wenger. Trei nume necunoscute în prezent, așa cum erau Cesc Fabregas sau Clichy în 2003, când au ajuns la Londra, și cinci semne de exclamare corespunzătoare alegerilor aparent ciudate făcute de managerul „tunarilor” par să fie, cel puțin deocamdată, argumentele pentru viitoarele sezoane ale lui Arsenal, ocupanta primei poziții în Premier League și echipă calificată în sferturile Ligii Campionilor.

Sigur că astfel de opțiuni ale londonezilor cu privire la transferuri nu sunt o noutate și că este posibil ca niciunul dintre cei trei să nu ajungă pe „Emirates”, însă această politică extrem de agresivă, în sensul pozitiv al cuvântului, de scouting trebuie lăudată încă o dată și luată ca exemplu de cluburile care vor să aibă rezultate și fără să realizeze, din diverse motive, așa-numitele transferuri-bombă. Iar printre aceste cluburi se numără și cele din România. Să găsești jucători tineri, interesanți și ieftini în liga a șasea engleză sau la ultimele clasate din campionatele francez și belgian și să te gândești că poți să faci performanță cu ei este soluția câștigătoare brevetată de clubul lui Arsene Wenger