Când Mario Camora a sosit în România, în 2011, abia se lansase GTA 5. Astăzi se joacă deja GTA 6 iar el a împlinit, pe 10 noiembrie, 40 de ani. Tot acolo, între cei mai buni fundași stânga din Superliga. Căpitan la CFR Cluj!
În 2011, CFR Cluj își trăia niște ani de glorie. Era undeva între victoria de la Roma, din Champions League, și succesul cu Manchester United pe Old Trafford. Iar în „colonia de portughezi” de pe-atunci mai sosea unul: Mario Camora. Cel ce avea să devină emblemă pentru CFR Cluj.
Este căpitanul care se confundă cu echipa din Gruia. Pare că a fost dintotdeauna. Nici nu prea poți să-ți imaginezi CFR-ul fără el. Mario Camora, la 40 de ani, primul jucător din acest sezon de Superliga ajuns la această bornă!, a acceptat provocarea ProSport.
Un interviu exclusiv de colecție. Cu 40 de întrebări, pentru 40 de secrete! Împărțite în două părți, prima despre începutul său care părea a fi unul „cu stângul”, pentru că antrenorul care l-a adus la CFR Cluj n-a mai ajuns cu el în Gruia.
Au urmat cele mai dragi două trofee pentru Camora, dar și prima insolvență a clubului și decizia prin care l-a surprins până și pe Iuliu Mureșan: renunțarea la o avere, pentru a rămâne în Gruia.
Per total, dincolo de nopțile de poveste în cupele europene, Mario Camora a fost de șase ori campion al României (2012, 2018, 2019, 2020, 2021, 2022), a câștigat două trofee Cupa României (2016, 2025) și două trofee Supercupa României (2018, 2020).
Avea 25 de ani când a semnat cu CFR. Astăzi, la 40 de ani, este mult mai cunoscut în România decât în Portugalia.
1. Mario, cum te simți la 40 de ani?
Sincer, mă simt foarte bine. Mă simt bine fizic, psihic… Încă simt că pot să ajut echipa. Se vede și pe GPS-urile pe care le avem că încă sunt bine!
2.Cum este față de cum te simțeai la 20 de ani?
Unica diferență pe care o simt este la viteză, care nu mai este cea pe care o aveam. Dar, pe de altă parte, câștigi prin poziționare și experiență.
3.La 20 de ani te-ai fi gândit că o să te prindă 40 de ani în teren?
Sincer, nu. Când am început eu fotbalul profesionist, la 17-18 ani, nu mulți treceau de 35. Doar excepțiile. Nu mă gândeam, dar am avut și noroc, pentru că n-am avut accidentări grave.
4.Ce faci ca să te menții în formă?
Cred că am noroc cu gena pe care o am. La antrenament încerc să mă antrenez cât mai apropiat de ritmul de meci. Iar la capitolul recuperare, încerc să mă odihnesc cât de mult pot.
Mie nu-mi place sala! Merg doar din obligație, când trebuie să mergem. Nu am fost obișnuit așa, dar știu că acum e nevoie, că s-a schimbat fotbalul. Merg, dar foarte puțin.
5.Toate întrebările caută un secret. Dar spune-mi tu unul, fără întrebare!
Cea mai bună recuperare la mine e somnul. Nu prea pierd nopți. Poate doar dacă am liber a doua zi, rămân mai mult seara.
6.În atâția ani de carieră ai avut vreun moment în care n-ai vrut să mergi la antrenament?
Povestesc și cu mai mulți colegi. Mă întreabă: cum ai tu atâta energie și plăcere?. Pentru mine este așa pentru că nu există meserie mai bună decât să fii fotbalist! Le spun tuturor: profitați, dați tot, cât puteți, pentru că o să vă pară rău, dacă nu faceți așa! O să vă fie dor de teren!
Când o să mă trezesc și nu o să mai am absolut nici o dorință de a merge la antrenament, atunci o să simt că trebuie să mă opresc. Dar, până acum am această plăcere, în fiecare dimineață.
/https%3A%2F%2Fwww.prosport.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F07%2Fcamora-reactie-de-lider-loial-fata-de-cfr-cluj-am-trecut-printr-o-situatie-poate-si-mai-grava-scaled.jpg)
Mario Camora, model de dârzenie și perseverență în fotbalul românesc. Foto: Sport Pictures
7.Îți amintești primul meci la CFR Cluj sau momentul când ai ajuns în Gruia?
2-0 cu Astra. A dat gol Nuno Diogo. A dat cu capul, la o fază fixă, și avea capul spart. Nu juca atunci Cadu, era suspendat, și a jucat Nuno Diogo.
8. Veneai din Portugalia în România. Nu erai neîncrezător?
Era ceva nou pentru mine. A fost un pic complicată venirea. Terminam contractul cu Naval și antrenorul Paulo Sergio m-a sunat și mi-a spus că o să vină antrenor aici și că vrea să vin cu el.
Am vorbit tot și, când să ajungem la un acord, am venit la Cluj să semnez. Și mă sună Paulo Sergio: că el nu mai vine! Cred că atunci a avut ofertă de la Sporting Lisabona și s-a dus acolo.
9.Și te-ai gândit să nu mai semnezi?
Și a venit Jorge Costa antrenor la CFR. Acum, nu mai știam dacă mă vrea, dacă nu… Aveam și ofertă din Portugalia. Am semnat și Jorge Costa îmi spune că sunt a doua opțiune pentru el!
Doar că Edimar se recupera după accidentare și nu a putut veni în pregătire și eu am făcut toată pregătirea cu echipa. După pregătire m-a chemat Jorge Costa să-mi spună: nu te știam așa bine din Portugalia, dar vei fi titular. Și am fost, din prima, titular.
/https%3A%2F%2Fwww.prosport.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F08%2FCe-a-postat-CFR-Cluj-dupa-moartea-lui-Jorge-Costa.png)
Jorge Costa s-a stins în 2025, la doar 53 de ani. FOTO: Sport Pictures
10.Ai avut foarte mulți rivali pe post, dar ai rămas mereu titular. Cum ai reușit?
Mulți, mulți, mulți! Mă pregăteam mereu să îmi câștig locul, să fiu cel mai bun, cu fiecare antrenor. Aveam încredere în mine și când venea cineva era o dorință în plus să dovedesc.
Cum a fost cu Dan Petrescu, când a venit Alexandru Vlad. Toți ziceau că el va fi titular. Și am spus: o să demonstrez că aveți nevoie de mine! Și am jucat tot eu. Dar și Vlad era un băiat extraordinar și ne-am înțeles foarte bine, cum m-am înțeles cu toți cei care erau pe postul meu.
11.Așadar, Paulo Sergio a fost cel de la care ai auzit prima dată de CFR Cluj?
El mi-a spus prima dată de CFR, da. Nu știam. Mi-a spus că e un proiect ambițios, că este o echipă care vrea să fie campioană și să ajungă în Champions League, că e un club serios.
12.În cât timp ai învățat limba română?
Să știi că după 8-9 luni înțelegeam tot!
13.Cum ai făcut?
Atunci plecam în cantonament câte o lună, în Austria. Și, când am ajuns, erau mulți portughezi. Erau 11-12 și portughezi, și brazilieni, sud-americani. Dar am vrut să învăț limba română. Pentru că e foarte important să înveți limba din țara unde ești.
Că poate ai nevoie și nu toată lumea vorbește engleză. Și m-am băgat la masă cu Cadu, unde erau Stăncioiu, Gabi Mureșan, Dumnezeu să-l odihnească! Și ei vorbeau în română, iar eu îl întrebam mereu pe Cadu ce nu înțelegeam.
/https%3A%2F%2Fwww.prosport.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F11%2F2-camora-news.jpg)
Mario Camora în 2011, la prezentare pentru CFR Cluj. FOTO: facebook CFR Cluj
14.Au urmat multe trofee. Șase titluri, două Cupe, două Supercupe. Te gândeai că vei rămâne atât de mult la CFR?
Nu mă gândeam că stau atât. Dar mă bucur, pentru că m-am atașat foarte mult de club și sunt foarte fericit! Pot să termin cariera, că numele meu va rămâne în istorie și copii sau nepoții o să poată spune că tata sau bunicul a făcut ceva. E vorba de respect.
15.Care dintre campionatele câștigate îți este cel mai drag? Când ai fost cel mai fericit după un campionat câștigat?
Sincer, primul pe care l-am luat nu-l uit niciodată. A fost greu, în derby (n.r. cu U Cluj), când a fost 2-0 pentru adversar la minutul 50 și întoarcem, 3-2. Dacă nu băteam, mai aveam o finală de jucat în două zile și trebuia să batem neapărat.
Dar un trofeu pe care nu îl uit niciodată, pentru că a fost ceva mare: Cupa României luată în insolvență.
16.Pentru că era o situația complicată atunci, nu?
Cu salarii mici, cu mulți jucători cu probleme, cu jucători care veneau din ligile inferioare… Să faci 2-2 și să bați la penalty-uri, fără bonus, fără nimic… A fost ca un titlu! Stadionul era plin, Arena Națională. Totul era pregătit pentru ei (n.r. Dinamo).
Ce înseamnă să fi un grup unit! A fost unul dintre cele mai bune grupuri pe care le-am avut. Foarte, foarte unit.
17.Când ți-ai dat seama că România va deveni țara ta unde vei locui?
Sincer, după 2-3 ani. După ce a intrat în insolvență clubul. Mi-a fost greu, aveam foarte multe oferte să plec pe bani de 2-3 ori mai mulți. Aveam 200.000 de euro de luat, pentru că multă lume nu știe. Camora avea 200.000 de euro de luat și a luat 11,5 %.
Și ,după aia, ca să ajut clubul, știe domnul Iuliu Mureșan, știe și domnul Zăvăleanu: am renunțat la 7.000 de euro pe lună, timp de doi ani de zile! Domnul Mureșan mi-a și spus: nu-mi vine să cred că un jucător renunță la 7.000 de euro pe lună!
Și puteam să plec. Avem 27 de ani, aveam meciuri în Champions League, campionate câștigate. Și am avut ofertă. Poate să confirme și Răzvan Zamfir. Aveam ofertă de la Bari, care dorea să promoveze în Serie A.
Nu-i venea să creadă că nu vreau să merg! Dar eu așa sunt, ca persoană. Am simțit că clubul ăsta m-a ajutat, mi-a dat oportunitatea să joc în Champions League și nu am putut să-i întorc spatele. Așa fac și cu persoanele care m-au ajutat în viață.
18.Povestește-mi și de soția ta. România ți-a oferit și o viață de familie, nu doar o carieră în fotbal.
Da, corect. Și asta a fost foarte important pentru mine! A fost un motiv care m-a făcut să rămân. Chiar dacă mi-a spus: du-te, dacă crezi că e bine pentru viitor!
Normal că voiam ce e mai bine, dar am cunoscut familia asta minunată și adevărul este că a fost un motiv pentru care am rămas.
/https%3A%2F%2Fwww.prosport.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2020%2F07%2Fcamora-pr.jpg)
Mario Camora, cu sufletul totdeauna revărsat pe teren și spre tribune. FOTO: facebook CFR Cluj
19.Te-ai gândit vreodată cum ar fi fost cariera și viața ta, dacă ai fi rămas în Portugalia?
Nu știu. E greu. Nu știi niciodată. Putea fi mai bună sau nu. Nu am cum să răspund. Pentru că aveam atunci ofertă de la Nacional de Madeira… Nu știu.
20.În Portugalia te mai cunoaște lumea pe stradă?
Nu. Acum deja nu mă mai cunosc. A trecut foarte mult timp de când am jucat acolo. Normal că mai vorbesc atunci când mă mai sună ziariști sau mai vorbesc cu foști antrenori foarte buni pe care i-am avut, cu foști colegi care au devenit antrenori…
21.În România este cineva care nu te cunoaște? Cât de des dai autografe sau faci fotografii?
Zilnic, sigur! Dacă merg până la mall, de exemplu, tot timpul vine cineva. Normal, lumea te cunoaște. Sunt mai cunoscut în România decât în Portugalia.