Cele 7 episoade cu Gică Hagi din România – Polonia 2-1 dezvăluite de tricolori dau speranță: „Ai auzit carnea pe Lewandowski?”. EXCLUSIV

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

România – Polonia 2-1 pe Arena Națională e un braț scos pe mal dintr-o apă tare tulbure. Poate suna enorm, însă e doar atât. Iar malul e din pământ reavăn, unghiile ni se amestecă disperat în noroi, corpul tremură prin valuri, deși ne-am trezit zâmbind în dimineața de duminică.

Naționala încă mai are șanse să scape de barajul pentru evitarea retrogradării în lumea a treia a fotbalului european. Gică Hagi a sărit din scenariul celei mai dezastruoase serii din istorie ca selecționer, cu cinci înfrângeri consecutive. Totuși, astea sunt pentru context.

Tricolorii dezvăluie 7 episoade cu Gică Hagi din România – Polonia 2-1 care pot face din victoria asta în fața emblematicului Lewandowski mai mult de atât. Pot da speranță din aceea, cu argumente fotbalistice. Nu iluzie și nu doar nădejde tradițională de român cu apa la gât.

Gică Hagi și 7 episoade cu el din România – Polonia 2-1, dezvăluite de tricolori

Am dialogat în aceste după România – Polonia 2-1 cu câțiva din jucătorii echipei naționale, am luat pulsul din mai multe direcții de la lot, inclusiv din zona federală. Din fericire, pentru prezentul și mai ales viitorul tricolor, s-a păstrat doza sănătoasă de realism.

În ceea ce mă privește, rămân la convingerea că Florinel Coman poate fi atacant, așa cum îl consideră Gică Hagi, dar asta dacă acceptăm viziunea „Regelui” prin care oricine, de la mijloc în sus, cu sarcini preponderent ofensive, e atacant. Însă Florinel nu e vârf.

Apoi, dincolo de câteva elemente autentice care compun impresia prestației relativ bune pentru Eissat aseară ca fundaș stânga, nu-l văd pe termen mediu și lung soluție pe acest post la națională. Nu joacă asta la club, iar în 2026 e greu să fixezi constante de tipul acesta, doar la națională, din „reinventări”. Nu ai timp.

A „luat ochii” prin robustețe și avântul unor urcări, dar e rudimentar pentru registrul de construcție pe care Gică Hagi îl propune de la un fundaș stânga. Poate fi, uneori, ca și aseară, util. Funcție de planul tactic și specificul adversarului. Dar nu cred că mereu și oricând.

Cel mai important rămâne faptul că România – Polonia 2-1 conturează 7 episoade cu Gică Hagi și deciziile lui din care s-ar putea naște lucrurile durabile la națională.

1. Otto Hindrich, zidit mental de Hagi, „are ceva din Tătărușanu”

Gică Hagi nu a ezitat, se pare, vreun moment în ideea titularizării lui Otto Hindrich. A crezut în echilibrul și calmul unui portar de doar 24 de ani care are însă deja „ceva din Tătărușanu, și cum apără, și cum se poartă, îți dă încredere fără multe cuvinte”, spun tricolorii.

Între complicațiile lui Ionuț Radu, ca să fiu delicat :), și perspectiva a doi portari, Ștefan Târnovanu și Laurențiu Popescu, buni dar din Superliga, Hagi i-a picurat încredere non-stop, în mai multe discuții individuale, lui Hindrich. De la ultima acțiune și până ieri.

După un 0-6 la Varșovia în care Otto chiar n-a avut vină, cu tricolorii în zece oameni din minutul 22, și un 0-1 acasă cu Suedia, tăria mentală a portarului s-a simțit clar la 2-1 cu Polonia. Dincolo de calități și intervenții. Are potențialul de a rămâne mult timp titularul României!

2. „Ai auzit carnea pe Lewandowski?”

Gică Hagi a utilizat în România – Polonia 2-1 un cuplu de stoperi în premieră, pe formatul cu patru apărători. Radu Drăgușin și Andrei Coubiș la 24, respectiv 23 de ani. Neverosimil de tineri pentru stoperi împreună la acest nivel! Dar curajul inspirat l-a răsplătit pe Hagi.

La 1-2 în Suedia au fost Coubiș – Drăgușin – Ghiță, la 2-4 cu Bosnia – Herțegovina am avut Burcă și M. Ilie, la 0-6 în Polonia am început cu Drăgușin și Ghiță pentru ca, la 0-1 cu Suedia, să joace împreună Coubiș și M. Ilie.

„Au fost forță, băieții, mare merit au la victorie! Coubiș l-a trântit de vreo două ori pe Lewandowski de se uita și ăla mirat, cu ce tupeu și ce forță e luat pe sus! Ai nevoie să reglezi cine e șeful sau măcar să nu te arăți copleșit, la astfel de provocări. Și repede, cum începe meciul!

Chiar vorbeam pe teren, după o fază de-asta: ai auzit carnea pe Lewandowski după ce l-a luat al nostru?!”, povestește un tricolor.

Andrei Coubiș nu a prea „luat prizonieri” în România – Polonia 2-1. FOTO: SportPictures

Cu calități complementare, un Drăgușin evident mai complex în exprimare și un Coubiș ceva mai limitat, însă cu accelerație bună și forță impresionantă, stoperii României sunt, repet, extrem de tineri pentru acest nivel.

Trebuie să fim răbdători, pentru că n-au nici unde să își sudeze „chimia”, dar și pentru că vârsta le va aduce, inevitabil, erori. Dar trebuie să fim și bucuroși, cu argumente: se întrevede un cuplu de fundași centrali la națională așa cum am visat.

3. Rombul de statură și forță la începutul coloanei vertebrale

Prin fixarea lui Tudor Băluță în fața fundașilor centrali, naționala gândită de Gică Hagi a propus un romb cu greutate, putere, forță și detentă. Hindrich (1,93 m) în poartă, Drăgușin (1,91 m) și Coubiș (1,89 m) în fața lui, apoi T. Băluță (1,91 m).

De mult, de foarte mult timp, începutul coloanei vertebrale a naționalei n-a putut beneficia de un asemenea plan fizic, raportat la adversari și la fotbalul din 2026. Am avut nevoie! Iar Gică Hagi, după România – Polonia 2-1, are pe ce construi în această zonă.

Tudor Băluță a fost liderul tricolorilor la acțiuni defensive reușite aseară, 14, la egalitate cu Drăgușin, în vreme ce Coubiș a avut 12. În plus, fotbalistul Universității Craiova a câștigat 7 din 9 dueluri directe și a dictat, în stilul său aparte, ritmul eficienței pe tranziții.

4. Andrei Rațiu, „mai fundaș”, într-una din misiunile lui Gică Hagi

Apărarea a fost cumplită în primele patru meciuri din Liga Națiunilor. De aceea am și încasat 13 goluri, de-aceea și Gică Hagi a apăsat fără menajamente cu degetul pe această rană la conferința de presă înainte de România – Polonia 2-1.

E firesc atunci ca tocmai de aici să ne vină cele mai multe semne de speranță după victoria de aseară. Iar vestiarul tricolorilor ne oferă și o perspectivă extrem de interesantă, destul de puțin subliniată în ultimele ore în spațiul public:

„Mister (n.r. – Gică Hagi) a reușit să îl mai țină pe frâne nițel pe Rațiu. A tot discutat cu el, și la antrenamente de câteva ori, să își ia mai în serios treburile de fundaș, că altfel riscăm să fim mâncați!”

Andrei Rațiu a părut ceva mai riguros defensiv în România – Polonia 201. FOTO: SPORT PICTURES

Ce-i drept, privind prin lumina acestei dezvăluiri, trebuie să admitem că am văzut un Andrei Rațiu mult mai calibrat la rigorile postului de fundaș dreapta. Ceva mai precaut în poziționări, mai ales când nu avea posesia.

N-a impresionat, să ne înțelegem. A pierdut marea majoritate a duelurilor directe, a fost nevralgic mai des decât impunător. Dar s-a apropiat, măcar, de o siguranță cu care să astupe senzația de „suflet la gât” pe care ne-a lăsat-o în ultimele meciuri pentru România.

5. Flerul lui Hagi în momentul-cheie cu Bîrligea

„Acum, acum! Haide! Haideeee, băăă, că acum eeeee!”. Selecționerul Gică Hagi a fost în pântecul unei crize de nervi în jurul minutului 65, când nu putea accepta de ce intrările pe teren ale lui Bîrligea și Corbu, pe care îi pregătise, nu se efectuau încă.

Era 0-0, presiune uriașă. Iar Hagi e… Hagi. Însă acel „că acum eeee!” din reacția vulcanică ascunde ceva ce selecționerul a simțit extraordinar și s-a dovedit esențial în dinamica din România – Polonia 2-1.

De pe bancă, tricolorii au perceput clar, departe ce am putut vedea și auzi noi, chiar și înainte de strigătele selecționerului, că Gică Hagi a „mirosit” ceva alarmant și care trebuie speculat:

„S-a întors spre secunzi dintr-o dată, a cerut rapid schimbarea, a vrut să taie pe momentele acelea în mijlocul apărării Poloniei. Că i-a simțit cum au scăzut brusc fizic și, dacă intră Bîrli (n.r. – Bîrligea), cu lupta lui acolo, putem să dăm lovitura! A ieșit, ce să mai!”

Bîrligea a intrat pe teren, restul știm. Impact incontestabil în ofensivă. Imediat! S-a făcut 1-0 după lupta vârfului de la Frosinone, apoi el a tras faza în spate precum gladiatorii și l-a deschis spre 2-0 pe Dennis Man.

6. Tot mai multe alegeri firești, de la Cicâldău spre stranieri

Dincolo de multe „pariuri” pentru Gică Hagi în primul 11 din România – Polonia 2-1, de tipul fără vârf autentic și Eissat pe post de fundaș stânga, unele reușite, altele mai puțin, tricolorii au început să răsufle ușurați. Deciziile selecționerului încep să recompună parțial firescul și pentru cei mai mulți dintre ei.

Decizia titularizării lui Alex Cicâldău, prea puțin utilizat la acțiunea precedentă, dar unul dintre cei mai în formă și constant foarte buni jucători din Superliga.

Alexandru Cicâldău, joc bun și deschidere de scor în România – Polonia 2-1. FOTO: SPORT PICTURES

Introducerea într-un astfel de meci, la 0-0!, a lui Corbu și, pe final a lui Ianis Stoica, jucători pe care agenda publică a tot întors jarul. Doi stranieri cu perspective reconfortante la cluburi.

Toate acestea au deschis o perspectivă de așezare a lucrurilor pe un făgaș firesc, în spiritul fotbalului, a valorii raportate la formă, din partea lui Gică Hagi. Înspre suporteri, federali și, cel mai important, spre vestiarul tricolorilor.

A și ieșit minunat în România – Polonia 2-1, așa că validarea e cu atât mai pronunțată, bineînțeles. Ca să fim drepți până la capăt.

7. „Finalul de aseară, cu tribunele goale, cum a fost cu bosniacii?!”

„Pe final, când s-au pus polonezii pe noi și tot atacau, acum pe bune, nu e nicio vrăjeală: dacă nu era stadionul plin și să ne susțină, nu știu dacă rezistam! Păi, dacă ar fi fost finalul de-aseară, cu stadionul fără fani, cum a fost cu Bosnia-Herțegovina….”

E o reacție naturală și sinceră a unui tricolor cu experiență din vestiarul lui Gică Hagi. Iar meritele selecționerului pentru faptul 45.827 de oameni au venit într-un frig crâncen, după patru eșecuri la rând, unele rușinoase, să susțină echipa, sunt foarte importante.

45.827 de spectatori, în contextul ăsta, care să te susțină ca aseară?! Abia acum sensurile lui „șocant” în presa sportivă se reapropie de firesc 🙂

După patru înfrângeri, Hagi a ieșit public și și-a asumat destul de multe greșeli. El, Regele”, și cu un orgoliu știut, a putut să pună capul în pământ la propriu și la figurat. Amintiți-vă discursul lui startul conferinței de presă de la această reunire a lotului!

N-a ridicat fruntea, nu s-a uitat la jurnaliști, cu un amestec de rușine și umilință autentică. Nu unele copleșitoare și toxice, ci pornite din recunoașterea realistă a unor factori pe care i-a supralicitat. Gică Hagi s-a adaptat și a setat, spre români, o tendință.

Suporterii naționalei României sunt deja un reper de atașament la nivel european. FOTO: SPORT PICTURES

Românii îl iubesc și îl vor iubi mereu, în diferite proporții, pe Gică Hagi. Dar aseară au venit și pentru națională, și pentru el, dar și pentru că el a lansat reîntoarcerea decentă la muncă.

Dincolo de „câștigăm grupa”, „numai locul 1” și seria de principii și motto-uri care sună minunat, dar devin utopice raportat la ce a trebuit să recunoască și el că a găsit și are la dispoziție.

Românii au încurajat productiv naționala. Și nu doar că au contat, chiar cred că nu exagerez când spun că au și decis România – Polonia 2-1.

„Publicul a făcut diferența”, a recunoscut și Gică Hagi după meci. Iar în dimineața acestei zile, el a decis să cheme suporterii la antrenamentul de la Mogoșoaia, după ce mulți n-au putut lua autografe aseară. O decizie excelentă!