Ricardo Sousa (47 de ani), antrenorul care a transformat-o pe Petrolul Ploiești în revelația campionatului, a oferit un interviu extins, pentru ProSport, în care s-a destăinuit în fața fanilor.
Tehnicianul a vorbit deschis, relaxat, sincer, despre cariera sa, familie, încercările pe care le-a depășit în parcursul său profesional.
După ce miercuri, în prima partea a interviului, antrenorul „găzarilor” a dezvăluit momentul care l-a marcat în activitatea de fotbalist și a transmis cât de important a fost tatăl său în dezvoltarea lui, în episodul doi al dialogului cu Sousa, acesta vorbește despre fiul său, cel care duce mai departe tradiția familiei și este, la rândul său, fotbalist.
Ricardo Sousa și-a început cariera de antrenor la Sanjoanense, echipa la care s-a format ca fotbalist. A trecut apoi pe la Lusitano, Anadia, Felgueiras, Beira Mar, Mafra, Feirense, Al Ain și Vizela. Are 309 meciuri ca antrenor și 134 de victorii, 73 egaluri și 102 eșecuri și un vis pe care ni-l prezintă în rândurile de mai jos.
Ați devenit antrenor la 36 de ani? Ce a determinat această alegere?
Nimic special, fotbalul a fost, este și va fi mereu viața mea. Când mi-am încheiat cariera de jucător, am avut norocul să am ocazia de a rămâne conectat la sportul pe care îl iubesc cel mai mult. Faptul că am devenit antrenor mi-a permis să rămân în fotbal, să învăț în fiecare zi și să am parte de noi provocări. Cu greu aș fi putut refuza ceva ce îmi oferă atâta plăcere.
Care este principiul antrenorului Ricardo Sousa?
Este simplu: vreau ca echipele mele să fie curajoase, competitive și unite. Cred în muncă asiduă, disciplină și responsabilitate, dar și în ideea de a da încredere jucătorilor și a libertății de a se exprima. Pentru mine, fotbalul înseamnă echipă. Niciun individ nu este mai important decât colectivul.
Înainte de a veni în România, știați ceva despre campionatul de aici?
Câteva lucruri, în special despre cele mai mari cluburi și despre unii dintre jucători, dar înțelegi cu adevărat un campionat doar atunci când îl trăiești zi de zi. După ce am ajuns în România, am înțeles mult mai bine. Există pasiune, competitivitate și intensitate.
Care a fost cea mai dificilă situație pe care a trebuit să o gestionați ca antrenor?
Fără îndoială, cea din Arabia Saudită. Atât eu, cât și jucătorii am trăit șase luni fără să ne primim salariile. Am văzut jucători trecând prin dificultăți foarte mari; unii dintre ei nu-și puteau întreține familiile și se luptau chiar să pună mâncare pe masă. O situație extrem de dificilă, care m-a marcat profund, și sper din tot sufletul să nu mai trec niciodată prin așa ceva.
Unde v-ar plăcea să antrenezi? Care este echipa preferată?
Borussia Dortmund a fost mereu clubul visurilor mele, în special datorită relației dintre club și suporteri. Pentru mine, fanii sunt o parte fundamentală a fotbalului. Noi muncim pentru ei, ei dau viață jocului și este ceva cu totul special să antrenezi la un club unde legătura dintre echipă și suporteri este atât de puternică.
Ce nu ar trebui să facă niciodată un antrenor în relația cu jucătorii săi?
Nu ar trebui să mintă niciodată un jucător doar pentru a-l mulțumi. Adevărul iese întotdeauna la iveală. Uneori trebuie să fim duri în exprimare, dar dacă suntem sinceri și consecvenți, jucătorul înțelege că exigențele există pentru a-l ajuta să progreseze sau pentru a proteja interesele echipei.
Unde este „acasă” pentru Ricardo Sousa?
La Aveiro. Este un oraș foarte special pentru mine, cunoscut drept „Veneția Portugaliei” datorită canalelor care îl traversează. În plus, este foarte aproape de plajă. Când sunt în Portugalia, unul dintre lucrurile care îmi plac cel mai mult este să ies la plimbare în fiecare zi alături de fiicele mele. Sunt momente simple, dar înseamnă enorm pentru mine.
/https%3A%2F%2Fwww.prosport.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F10%2F2abe3230-636d-415d-9368-54af8eb509ed.jpeg)
Ricardo Sousa și una dintre fiicele sale. Sursa FOTO – Arhiva personală
Afonso, fiul dumneavoastră, este și el fotbalist. I-ați gestionat cariera când era copil?
Nu l-am încurajat niciodată pe Afonso să devină fotbalist. A iubit mereu fotbalul și, în timp, a demonstrat că are abilitățile și dorința de a urma acest drum. Singurul lucru pe care l-am cerut mereu de la el a fost să nu-și piardă niciodată valorile insuflate de familie. Există lucruri pe care le învățăm încă de la naștere și, indiferent de succesul pe care îl atingem, sunt valori pe care nu trebuie să le pierdem niciodată.

Afonso Sousa a călcat pe urmele tatălui și bunicului. Sursa Foto – Arhivă personală
Cum pot fi caracterizați cei trei Sousa, Antonio, Ricardo și Afonso, ca fotbaliști!
Tatăl meu a fost excepțional în aproape toate privințele: abilitate tehnică, execuții de calitate cu ambele picioare, intensitate și agresivitate competitivă. Eu am avut o tehnică peste medie, dar recunosc că am fost mai leneș, iar asta mi-a afectat cariera. Afonso seamănă mai mult cu bunicul său din acest punct de vedere. Are acea intensitate și acel mod de a trăi jocul. Din păcate, în ultimul an și jumătate a întâmpinat dificultăți din cauza unei accidentări , dar cred că va reveni și își va demonstra întregul potențial.
Urmăresc Antonio și Afonso meciurile Petrolului?
Le urmăresc mereu. De fapt, practic, sunt obligat să le trimit link-ul meciului imediat, după aceea stau tot timpul să se certe cu mine pe marginea partidei! Dar îmi place. Înseamnă că sunt atenți și că trăiesc fotbalul alături de mine.

Ricardo Sousa alături de tată și fiu într-un superb tablou de familie. Sursa FOTO – Arhiva personală
Aveți trei copii și trei nepoți! Reușiți să adunați toată familia laolaltă?
Familia mea este foarte unită. Trăim unii pentru alții și, ori de câte ori suntem împreună în Portugalia, nu irosim nicio clipă. Acele momente petrecute împreună sunt extrem de importante pentru mine.
Se compară viața din Portugalia cu cea din România? Este adevărat că portughezii seamănă mult cu românii?
Sincer să fiu, găsesc multe asemănări între cele două țări. Am fost foarte încântat de tot ce am trăit în România, în special de modul în care oamenii m-au primit. Dar există un lucru la care trebuie să recunosc că România m-a cucerit deja: mâncarea. Este excelentă. În ritmul acesta, s-ar putea să nu mă mai întorc niciodată la mâncarea portugheză!
/https%3A%2F%2Fwww.prosport.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F10%2Fricardo-sousa-antrenorul-portughez-al-revelatiei-petrolul-isi-spune-poveste-incredibila-de-viata-1-1400x1050.jpg)
Ricardo Sousa a dus petrolul, după 10 etape, pe locul 4 în Superliga. Sursa foto – Arhiva personală
V-ați făcut prieteni aici, în România?
În acest moment, viața mea în România se rezumă practic la muncă și la sală. Am avut foarte puțin timp pentru altceva. Dar există un lucru pe care îl voi lua cu mine: afecțiunea și căldura pe care mi le-au arătat locuitorii orașului. Este ceva ce apreciez cu adevărat și nu voi uita niciodată.
Ați avut ocazia să vizitați locuri din România?
Am fost la București de mai multe ori, în parte pentru că e aproape și datorită vieții culturale, și am vizitat și Brașovul, un oraș pe care l-am considerat minunat. Mai am multe de descoperit în România, așa că sper ca această listă să continue să se mărească. Aceasta este prima mea experiență în România. Nu mai fusesem aici nici măcar ca jucător, așa că a fost o experiență complet nouă pentru mine. Am fost la București de mai multe ori și am vizitat și Brașovul, un oraș pe care l-am considerat minunat. Mai am multe de descoperit în România, așa că sper ca această listă să continue să se mărească.
/https%3A%2F%2Fwww.prosport.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F10%2F790ae468-71aa-45f0-b6d7-9319b7283b8a-1056x1400.jpeg)
Ricardo Sousa împreună cu fetele sale. Sursa FOTO – Arhiva personală
Dincolo de fotbal, ce pasiuni aveți?
Fiicele mele. Sunt complet acaparat de ele, iar faptul că le văd crescând este unul dintre lucrurile care mă emoționează cel mai mult. Când sunt în Portugalia, hobby-ul meu preferat este să fiu „Uber-ul” lor personal: școală, înot, baschet… Le duc mereu undeva. Și există un lucru pe care nu-l ratăm niciodată: o plimbare de cel puțin zece minute pe plajă. Acele momente simple le prețuiesc cel mai mult.
Și altceva?
Ascult muzică, puțin din toate, dar îmi place în mod deosebit muzica portugheză, mai ales când sunt alături de familie sau prieteni. Când vine vorba de filme, îmi plac cele care spun o poveste bună, în special dramele, thrillerele și filmele bazate pe evenimente reale. Îmi plac și serialele TV, pentru că mă captivează. Iar când vine vorba de vacanțe, cu siguranță prefer plaja. Îmi place să mă deconectez, să mă bucur de mare, să mănânc bine și, mai presus de toate, să petrec timp de calitate alături de familie.
Există vreun eveniment care v-a influențat viața?
Unul dintre lucrurile care mi-au influențat cel mai mult viața a fost faptul că am devenit tată. Mi-a schimbat complet perspectiva asupra responsabilității, relațiilor și chiar a fotbalului. M-a învățat că, până la urmă, ceea ce contează cu adevărat este să le fiu alături celor dragi și să încerc să dau tot ce am mai bun în fiecare zi.
În încheiere, care este lucrul pentru care nu ați face niciodată compromisuri?
Principiile mele. Mă pot adapta la situații diferite, pot asculta opinii diverse și pot recunoaște când trebuie să schimb ceva, dar nu voi face niciodată compromisuri în privința respectului, onestității și angajamentului. Acestea sunt valori pe care le port cu mine în viață și în fotbal. Când cineva își pune încrederea în mine, simt responsabilitatea de a fi mereu sincer cu acea persoană.