Royal Champions, o poveste din Ferentari. Când fotbalul copilăriei bate asprimea vieții în cel mai temut cartier bucureștean: „A zis că mă taie, domn’ profesor! Faza din meci, nu pe tine!”. EXCLUSIV

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

ProSport vă prezintă într-un reportaj de colecție povestea clubului de juniori Royal Champions, unde 50 de juniori cu vârste între 5 și 14 ani sunt învățați zi de zi cum fotbalul copilăriei bate asprimea vieții în cel mai temut cartier bucureștean.

Puștii se pregătesc pe terenul Școlii Gimnaziale „Petrache Poenaru”, printre blocurile din Ferentari, unde viața trece, de multe ori, într-un ritm ciudat. Vulgul cartierului trăiește după reguli valabile doar aici și care se moștenesc, printr-un testament tăcut, de la o generație la alta.

Royal Champions, o poveste din Ferentari. Școala de viață unde se predă și materia fotbal

În 2026, pegra zonei a ajuns subiect ornat cu puncte grele de rating în prime-time, iar locul a cunoscut personificări cinematografice nebănuite.

Și tot printre străzile înghesuite, Ferantariul păstrează, într-o arhivă de care nimănui nu-i pasă, destinele crude ale unor copii care în multe cazuri nu au acces la un minim necesar vârstei. Alimentație, rechizite, jucării. O sămânță de șansă.

Tot aici, în bucla unei școli gimnaziale, o poveste remarcabilă se scrie pe foaia albă a copilăriei. 50 de copii cu vârste diferite sunt strânși în jurul profesorului și răspund, stânjeniți de focusul camerei de luat vederi, la întrebările lansate de antrenorul lor.

Scena pare un ritual: „Ce este cel mai important pentru un copil?”.

Răspunsul vine la unison. „Sănătatea!”. Apoi? „Familia și școala!”. Și, în sfârșit… „fotbaluuuul, sportuul!”.

Profesorul Marian Manea conduce, de ani buni, Royal Champions, o școală de viață în care se predă și materia fotbal. Uneori, el și puștii lui din Ferentari, Rahova sau Sălaj au fost stigmatizați prin focurile orgoliului știrb al competițiilor.

În alte cazuri a simțit că nu are sprijin și a fost descurajat. Niciodată, însă, nu a vrut să renunțe. Într-o sămânță trebuia să mai existe o șansă. De undeva, ceva poate rodi frumos:

„Am avut destule meciuri, chiar am ripostat, am oprit jocul și mi-am asumat că pierd 0-3. Copiii au fost înjurați, părinții la fel. Dacă te văd puțin mai brunețel… .

Totul pleacă de la cluburi, sunt multe care pun accent pe rezultate, să atragă copii, să posteze victoriile, atunci intervin tensiunea și presiunea pe jucători. Și țin neapărat la scor”.

„Când cineva îți spune că te taie, înseamnă că taie faza, acțiunea”

Marian Manea spune că-l mulțumește mai mult o notă bună la școală a elevilor săi decât o victorie în meciurile de la finalul săptămânii.

„Nu există o bucurie mai mare decât să vezi un copil care evoluează substanțial de la un nivel și ajunge ca, la un moment dat, să vină cu carnetul de note și să spună că a luat și el un 5, un 6, un 7. Este ceva de nedescris!

Am avut și cazuri în care veneau copiii și spuneau: «Domnu’! A zis x că mă taie!». Iar eu, ca să detensionez, le explicam că taie faza, taie acțiunea, în meci…”.

Pentru Manea și colaboratorii săi, lupta adevărată începe când copiii de la antrenamente, aparent integrați și în progres entuziasmant… dispar.

„Avem foarte mulți copii veniți din medii defavorizate. Medii expuse socio-economic. Și copiii nu mai vin de rușine! Nu au tricou, nu au ghete de fotbal. Și facem eforturi, mergem după ei, le dăm cadouri, ultima oară le-am dat ghiozdane. Facem un efort și convingem părinții să-i lase. Copiii vin la noi prin recomandări, prin vecini, prin auzite. Am găsit un sprijin nesperat și aducem foarte multe mulțumiri unor oameni din zonă care ne-au ajutat, directori de școli, de la primărie și un sprijin consistent a venit din partea Asociației de tineret a Partidei Romilor. Aici poate fi singura lor șansă să rămână lângă familie, să fie sănătoși”.

Înainte de a primi mingea, puștii fac încălzirea. Faza „insuportabilelor” flotări. Foto: Cătălin Mureșanu. ProSport

În lot sunt copii de toate vârstele. Fete, pici de 5 ani, dar și băieți la „vârsta buletinului”.

Terenul este parcelat în mai multe ateliere de lucru. Apar și efectele. Cercuri, jaloane. Mingea mai așteaptă până când apusul mușcă din versantul gri al blocurilor de lângă școală.

„În seara asta i-am chemat pe toți la aceeași oră pentru că ați venit voi, de obicei facem separat”, explică profesorul Manea, în timp ce încearcă să își organizeze ceata lui pestriță.

• Urmărește mai jos video-reportajul realizat de ProSport la Royal Champions în Ferentari!

Maria, fata supărată când băieții nu pun piciorul cum trebuie la minge

Maria are 10 ani și este purtătoarea de cuvânt a celor patru fete din lot. S-a pregătit pentru interviu cu luciu de buze și mult curaj. Fetița vorbește fără vreun fir de trac, umple cuvintele și zâmbește larg când dezvăluie cea mai frumoasă experiență de la fotbal:

„Când am fost toți în cantonament, am avut activități și ne-am distrat foarte bine. Sunt la fotbal de șapte luni. Consider că trebuie să fac un sport pentru a fi sănătoasă”

Mariei nu-i place când băieții vor să o protejeze pe terenul de fotbal. FOTO – Cătălin Mureșanu

La fel de hotărâtă, fotbalista își exprimă o nemulțumire care o macină la fiecare antrenament: „Cel mai greu este când vin colegi noi și joacă mai drăguț cu mine. Și nu ar trebui! Mie îmi place să pună piciorul, să nu existe diferență”.

Maria spune că la fotbal a învățat cum să mențină sănătatea, să-și prețuiască familia și tot ce… „avem în viața asta”.

Juniorii de la grupa celor mari se pregătesc separat, într-un colț de teren. FOTO- Cătălin Mureșanu

Darius și idolul Olaru

Darius are 13 ani, e mijlocaș stânga și visul lui este să ajungă la FCSB. Are idol un alt Darius, pe tizul Olaru, care s-a transferat în această vară în Belgia, la Union St. Gilloise. De patru ani joacă la Royal Champions.

„Îmi place jocul de echipă, e disciplină, îmi fac prieteni noi. Am învățat să nu fiu egoist, să am o alimentație sănătoasă, să mă odihnesc și să fiu prieten cu cei din jur”, spune, mândru, Darius.

Pofesorul Manea le arată micuților cum să facă mișcările de încălzire. FOTO: Cătălin Mureșanu, ProSport

40 de mere fără „defect”

Profesorul Manea, omul din spatele întregului proiect Royal Champions, dezvăluie că fiecare zi alături de copiii din Ferentari reprezintă o mare bucurie. În aceeași rutină neprețuită, merge să le cumpere elevilor săi mere pe care le alege cu atenție de chirurg.

„Sunt foarte obosit când vin de la muncă. Mi-e greu când le caut merele, mă uit la fiecare măr, iau 40 și ceva de mere la rând, să nu fie cu vreunul defect. Se uită și-mi spun că nu e bun… «domnu’, ăsta nu e bun!»”.

După fiecare antrenament al puștilor din Ferentari rămâne o lecție de viață scrisă pe o foaie albă. Și 40 de cotoare de măr în care sunt mai mult de 50 de semințe.