De ce ne bat nordicii mereu?! Trei lucruri pe care le fac total diferit față de noi. EXCLUSIV

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Silkeborg, Hacken, Malmö, Bodø/Glimt, SK Brann. În ultimul deceniu, echipele nordice au fost coșmar pentru formațiile din România, atunci când le-au întâlnit în cupele europene.

Au existat chiar și înfrângeri la scoruri rușinoase. Dar de ce se întâmplă asta? Cum a ajuns fotbalul nordic să-l subordoneze pe cel românesc? Am încercat să găsim explicația, într-o discuție cu un fotbalist român, care este un produs al fotbalului norvegian. Filip Oprea are 20 de ani și s-a născut lângă Oslo. Părinții lui au plecat în Norvegia, la muncă, în anii de după Revoluția din ’89. A crescut într-o familie de sportivi și vorbește perfect limba română. Are și meciuri în naționala U20 a României.

„Viața de fotbalist are și mult timp liber”

Filip vine cu câteva detalii inedite care pot explica diferențele dintre fotbalul nordic și cel românesc. Detalii privind procesul de selecție, diferit total față de cel din România, privind antrenamentele și costurile pe care le au părinții unui junior pasionat de sport. În același timp, norvegienii se axează mult mai puțin pe jucători străini. Sunt lucruri din care fotbalul românesc poate învăța.

Vezi galeria foto
7 poze

ProSport: Filip, cum e viața în Norvegia, comparativ cu România?

Filip Oprea: Nu prea pot să compar. Am fost doar în vacanță în România. Dar totul e bine în Norvegia, nu am de ce să mă plâng. Și cariera e OK. Totul e bine.

Gigi Becali, mesaj clar despre Florin Tănase și puterea fotbalistului la FCSB: „Execută ORDINE. Până voi fi mort!”

18:03

Gigi Becali a vrut să plătească 4.000.000 de euro pentru transferul unui fotbalist. Mihai Stoica a intervenit: „Zici că e clubul lui”

18:01

Tu ești născut în Norvegia. Părinții tăi sunt ambii români?

M-am născut aici, la Oslo, da. Amândoi sunt din București. Tati a venit în Norvegia în 1991 și mami mai târziu, în ’99 cred.

Pare că în casă la voi se vorbește limba română.

Am învățat de la părinți. Ne-am tot dus în vacanțe în România și am o idee bună despre cultura de acolo. În plus am canale tv românești și sunt la curent cu orice se întâmplă.

De unde dragostea pentru fotbal?

Tati a făcut mult sport în copilărie, a făcut lupte și tot timpul i-a plăcut fotbalul. Și ne tot uităm la meciuri de fotbal. Am un frate mai mare care a jucat și el fotbal. A făcut colegiul în America și a jucat acolo pentru echipa colegiului timp de 4 ani. Acum a terminat școala și nu mai joacă. Eu am început târziu, pe la sfârșitul clasei a treia. Dar pentru mine a fost foarte natural să joc, pentru că am avut mereu talent.

Tu mergi și la studii, în paralel cu fotbalul?

Da, viața de fotbalist totuși are mult timp liber și nu am gagică, nimic, astfel că am timp să fac școală în continuare. Studiez HR.

„Aici, din clasa întâi, toți copii fac sport. Dacă nu faci sport, ce faci, ca și copil?/ În România e mai scump să faci sport”

Ai selecții în naționala U20 a României. Înseamnă că te simți român.

Da, normal.

Un vis pentru tine naționala de seniori a României?

Sigur că da. Pentru orice jucător de fotbal care vrea să aibă performanțe, să reprezinte echipa națională ar fi excelent. Pas cu pas. Vedem. Eu zic că e un vis realizabil. Necesită multă muncă și disciplină, dar e realizabil.

Crezi că ți-a fost mai ușor să faci fotbal în Norvegia decât ți-ar fi fost în România?

Ai circumstanțe foarte diferite. Aici, în primul rând, din clasa întâi, toți copii fac sport. Nu e obligatoriu, dar toți părinții își trimit copiii la sport. Dacă nu faci sport, ce faci, ca și copil? Se și vede că ei fac performanță în toate sporturile care îi interesează. O cultură foarte puternică pentru sport. Așa că este greu să devii un sportiv de top, pentru că e concurență mare. Poate doar 1% reușesc. Dar sistemul este foarte bine pus la punct pentru a facilita performanța și a încuraja tinerii să facă sport. Nu am jucat în România, dar din ce am vorbit acolo e mai greu să faci sport. Este mai scump, ai mai multe obstacole și, din start, sunt mai puțini copii care fac.

În Norvegia este gratuit să faci sport, ca și copil?

Nu e gratuit, dar e mult mai ieftin, raportat la venituri.

„Cluburile trebuie să susțină jucătorii tineri, ca să supraviețuiască. Statul ajută doar echipe din diviziile inferioare”

Am remarcat și faptul că echipele din Norvegia au foarte puțini jucători străini.

Da, așa este. Este filosofia cluburilor, Trebuie să susțină jucătorii tineri, ca să supraviețuiască, așa își construiesc economia cluburilor.

Statul norvegian ajută cluburile profesioniste?

Eu știu că statul ajută echipele din diviziile inferioare. Pentru că sunt distanțe foarte lungi, multe deplasări cu avioane și dacă ești în divizia a 4-a sau a 3-a e mai greu. Și Federația știu că ajută. Oferă cantonamente gratuite pentru echipele de liga a 2-a.

Cluburile din prima ligă cum sunt constituite? Au un patron, cum este la noi?

Variază de la club la club. Dar totul e foarte democratizat. Cei care conduc cluburile sunt votați de anumiți membri, care au fost 5-10 ani lângă echipă…. Este un proces destul de democratizat. Ceva apropiat de ce se întâmplă la Real Madrid sau Barcelona.

„Se promovează mai puțin talentul individual. În România pe asta se pune accentul”

În ultimii ani, echipele românești au fost învinse foarte clar de formații nordice. Care este secretul nordicilor? Crezi că sunt mai talentați jucătorii norvegieni, de exemplu, decât cei români?

Sincer, din contră. Eu cred că din cauză că se privește foarte diferit fotbalul. În Norvegia nu ies în evidență jucătorii. Mai degrabă iese în evidență jocul de echipă. Se promovează mai puțin talentul individual. În România pe asta se pune accentul. Asta se promovează, de la vârste mici. Aici trebuie să fii jucător de echipă, disciplinat. Dacă nu ești jucător de echipă, dacă ești individualist, nu ești promovat. Ești considerat un jucător dificil.

Pe ce se axează antrenamentele în Norvegia, față de ce știi că se lucrează în România?

Multă tactică, se pune mult accentul pe tempo, este un ritm foarte bun. Se fac pase din puțin atingeri și se aleagă în continuu. Multe sprinturi.