Un meci halucinant jucat de Sorana Cîrstea (36 de ani, locul 18 WTA) cu Linda Noskova (21 de ani, locul 12 WTA) în turul trei la Wimbledon. Românca a cedat cu scorul de 6-2, 3-6, 6-7 (9).
Contrar scorului duelului pierdut dramatic de Cîrstea, datele scot la iveală detalii microscopice unde s-a făcut și s-a desfăcut echilibrul jocului cu Noskova.
„Sori” a avut minge de meci, dar în cele din urmă a cedat, meciul durând două ore şi 18 minute.
Pentru performanța sa de la Wimbledon, Sorana Cîrstea a câștigat 215.000 de euro și 130 puncte WTA.
1. Unde s-a salvat și unde s-a pierdut?
Mitul mingilor de meci răsturnat de cifre:
* Cine a salvat de fapt?
Sorana a anulat 3 mingi de meci, în timp ce Nosková a salvat doar 1 punct de meci.
* Unde s-a pierdut în setul decisiv:
Sorana a fost mai eficientă în punctele de maximă presiune.
La capitolul “puncte de agresivitate” (Pressure Points Won), Sorana a avut un procentaj remarcabil de 59% (10/17), în timp ce cehoaica a strâns doar 41% (7/17).
Totuși, Nosková a compensat prin execuții în forță și control al efectelor în momentele neutre ale tie-break-ului pe parcursul căruia Cîrstea a anihilat cu mingii mai puțin lungi și defensive.
2. Ce a făcut diferența?
Ofensiva sufocantă la fileu sau din interiorul terenului combinat cu execuțiile razante ale cehoaicei
Nosková și-a asumat un rol mult mai proactiv, refuzând să o lase pe Sorana să dicteze:
* Asaltul la fileu: Noskova a urcat la fileu sau a profitat de mingiile mai puțin lungi ale lui Cîrstea ca să fie un autentic tăvălug:
70% puncte câștigate la fileu (14/20) spre deosebire de Sorana, care a rămas blocată pe linia de fund, având doar 48% (12/25);
* Explozia execuțiilor cehoaicei de pe lovitura de dreapta:
Nosková a dezlănțuit 21 de “lovituri câștigătoare” de pe forehand (comparativ 11 ale Soranei) și 10 de pe backhand (față de 6).
Cehoaica a riscat totul, încheind cu un total de 34 de “lovituri câștigătoare”.
* Deși Nosková a făcut enorm de multe greșeli neforțate (49 comparativ cu cele 26 ale Soranei) presiunea constantă pe care a pus-o cu execuții plate, în forță care au făcut ca mingea să aibă o detentă minimă și dificil de controlat și plasat, a sufocat-o pe româncă în game-urile din setul decisiv.
3. Ce i-a lipsit Soranei?
Eficiența pe “primul serviciu” dar cu un paradox statistic decupat dintr-un meci în care Sorana:
* A servit nu mai puțin de 12 ași
* A comis o singură dublă greșeală (1%) și a avut o frecvență excelentă a primei mingi, 68%
*Marea problemă:
Odată ce mingea returnată de Nosková, Sorana a câștigat doar 59% din punctele jucate pe “primul serviciu”.
Prin comparație, Nosková, deși a băgat mai puține prime mingi în teren (64%), a fructificat 66% dintre ele.
Românca a fost vulnerabilă pe returul lung al cehoaicei și mai ales pe a doua minge a serviciului.
4. Cheia unui duel de un dramatism rar întâlnit: o partidă câștigată de cine a luat mai puține game-uri !
Meciul a fost de un echilibru matematic care a sfidat logica, parțial:
*Sorana a câștigat mai multe game-uri în total: 52% (15 din 29) spre deosebire de Nosková, care a câștigat doar 48% (14 din 29).
* Totuși, în tenis contează când câștigi punctele.
Noskova a avut un „Dominance Ratio” de 1.04 pentru că, per total, a adunat 107 puncte față de cele 103 ale Soranei.
A fost un meci de uzură psihologică în care Sorana a jucat mai curat, mai îngrijit și a returnat mai bine (a convertit 63% din mingile de break, adică 5 din 8), însă Noskova a supraviețuit prin forța brută a atacurilor din preajma fileului și prin forehand-ul lipsit de efect pronunțat într-un tie-break pe ambele l-au scăpat de sub control (11-9).
A fost o partidă în care Sorana a fost la doar o minge distanță de o victorie uriașă și o performanță unică în cariera ei, optimi de finală la Wimbledon.