Alex Bologa (30 de ani) nu este un simplu om sau un simplu sportiv. Este un campion cum rar se întâlnește într-un sport individual.
Din 2019 încoace este sportivul numărul unu în judo-ul paralimpic, la categoria 60 de kilograme. Un sportiv aproape imposibil de învins pe salteaua de judo, așa cum a fost imposibil de învins de către soartă.
A fost desemnat sportivul paralimpic al anului, în România. A cucerit aurul la Jocurile Paralimpice de la Paris și are medalii de aur la Mondiale și Europene. Dar spune că nu se gândește la trecut, ci doar la prezent și viitor.
Povestea lui de viață este impresionată. În general, Alex Bologa este un exemplu pentru orice om care îi cunoaște povestea. Un băiat care la vârsta de 6 ani și-a pierdut complet vederea. Dar a luat viața în piept și a trântit problemele la pământ, ca într-un procedeu „o-soto-gari”.
A refuzat să se plângă și a învățat să se descurce în noua viață, pe nevăzute. A terminat o facultate și este total independent.
Se deplasează singur la antrenamente și se bucură de viață, ca orice om normal. Merge la teatru sau în drumeții cu prietenii și, în special, oferă o lecție despre reușită.
ProSport a stat de vorb[ cu Alex Bologa, la Cluj.
Ce face sportivul paralimpic al anului, în România?
Se antrenează și se pregătește pentru noi medalii.
Nu este loc și de pauză după atâtea titluri?
Deocamdată ne pregătim și pauza mai încolo.
Ești al doilea sportiv paralimpic din istoria României. Care este sentimentul pe care îl trăiești, când faci istorie pentru România?
Mă bucur de fiecare dată când pot să obțin o nouă medalie și încerc întotdeauna să-mi fac treaba cât mai bine.
De câți ani ești numărul 1 în judo?
Din 2019.
Fără întrerupere. Nu te-a bătut nimeni?
Am mai pierdut așa câte un meci, dar lider mondial sunt din 2019.
Și ce te motivează, în fiecare zi, să vii la antrenamente, chiar și după atâtea medalii cucerite?
Vreau să devin cel mai titrat sportiv paralimpic din istoria României și mai am un cuvânt de spus în judo și pentru asta mă pregătesc și încerc să dau totul în fiecare zi.
Câte medalii ai, la Mondiale, Europene, la Olimpiade?
Cinci titluri europene, două mondiale, un titlu paralimpic și două medalii de bronz la Jocurile Paralimpice.
Spune-mi ce înseamnă judo-ul pentru tine, astăzi, după ce ai ajuns să ai atâta succes?
Este un mod de viață, este ceea ce știu să fac cel mai bine și ceea ce m-a făcut să ajung unde sunt acum.
Tu cum ai ajuns să faci judo de performanță?
Am fost selectat dintr-o grupă de copii, de către Eniko (n.r. Csokasi), la Liceul Special pentru Deficienți de Vedere, din Cluj, în 2012.
Știu că ai povestit că ai început să-ți pierzi vederea la 6 ani…
Da.
Te-ai gândit cum ar fi fost viața ta fără judo?
Nu mă gândesc, mă gândesc doar la prezent și viitor.
Ești un optimist desăvârșit. De unde atâta optimism?
Din încrederea că pot să fac orice și eu cred că pot să fac orice.
Ți-a dat încredere în forțele tale acest sport?
Da, clar. M-a făcut să am încredere în mine și să cred că pot să realizez orice.

Așa ai ajuns să faci și o facultate, nu? Cu încrederea din acest sport.
Nu numai. Eu întotdeauna am fost optimist, dar clar, când îți ies lucrurile cum îți dorești îți dă încredere să continui și să faci totul cât mai bine, în continuare.
Ce facultate ai făcut?
Psihopedagogie specială.
Și cum erai privit în facultate? Cred că erai deja campion.
Da, aveam un bronz paralimpic în 2016 și titlul european. Eram privit foarte bine, am fost integrat foarte bine și de către profesori. Toată lumea încerca să-mi ofere materiale accesibilizate și nu numai. Mă priveau ca pe un exemplu, pentru restul colegilor.
Clar ești un exemplu. Poți să-mi povestești o zi din viața ta?
Da, o zi din viața mea e simplă. Este antrenament, recuperare, iarăși antrenament. Deci, în mare parte este legată de judo.
Și în timpul liber ce faci?
Îmi plac drumețiile, îmi place merg la teatru… Ca orice alt om. În principiu, îmi plac activitățile sportive de orice fel.
Tu ești total independent. Te descurci singur peste tot, nu?
Da.
Sunt lucruri pe care nu poți să le faci, astăzi? Sau crezi că poți să faci orice?
Păi nu pot să conduc, că nu am cum. Dar, în mare parte, cred că mă descurc să fac singur.
Cum te simți când știi că ești un exemplu și pentru oamenii cu dizabilități și pentru oamenii care nu au dizabilități?
Mă simt foarte bine. Când știu că sunt un exemplu am și o responsabilitate să continui și să încerc să fiu un model și pentru sportivii mai tineri.
Care sunt obiectivele tale acum?
Îmi doresc o nouă medalie la Jocurile Paralimpice, îmi doresc să mă bucur de judo și să încerc să îmi fac treaba cât mai bine.
/https%3A%2F%2Fwww.prosport.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F05%2Falex-bologa-patalimpicul-1-din-ro-15-1050x1400.jpeg)
Seria reunește sportivi legitimați ai Comitetului Național Paralimpic, organizație susținută de Betano.