EXCLUSIV Omul care vrea să devină președinte al FRF a depus contestație împotriva lui Răzvan Burleanu: avem documentul complet

Miercuri, 4 martie 2026, a avut loc la sediul FRF verificarea dosarelor de candidatură ale celor care vor să-l înlocuiască pe Răzvan Burleanu la șefia Federației.

Trei dosare au avut de verificat oficialii FRF: al lui Răzvan Burleanu, al lui Ilie Drăgan și al lui Sorin Răducanu. Dosarul ultimului a fost depus incomplet, astfel că a fost respins din start, după ce n-a reușit să strângă 5 susținători și nici n-a avut o funcție de conducere în fotbalul românesc, după cum a scris ProSport pe 3 martie.

Omul care vrea să devină președinte al FRF a depus contestație împotriva lui Răzvan Burleanu: avem documentul complet

De partea cealaltă, Ilie Drăgan joacă all-in! Fiind sigur că FRF ar urma să-i accepte candidatura, Drăgan a depus o contestație cu privire la candidatura lui Răzvan Burleanu la alegerile din 18 martie.

Vezi galeria foto
8 poze

„Subsemnatul, Drăgan Ilie-Ștefan, formulez prezenta contestație privind dosarul de candidat la funcția de președinte al federației române de fotbal al domnului Burleanu Răzvan, prin care, respectuos, vă solicit să respingeți candidatura domnului Răzvan Burleanu, având în vedere faptul că aceasta încalcă prevederile art. 50 alin. (1), teza finală, din Statutul FRF din 28.06.2014, iar pe cale de consecință să dispuneți respingerea candidaturii domnului Răzvan Burleanu, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 50 alin. (1) din Statutul FRF: «Președintele FRF este ales de Adunarea Generală. Mandatul Președintelui FRF începe la sfârșitul Adunării Generale de alegeri și, de obicei, ia sfârșit în al patrulea an, la sfârșitul următoarei Adunări Generale de alegeri. Nicio persoană nu poate deține funcția de Președinte al FRF pentru mai mult de 3 (trei) mandate.»

Marius Șumudică, dat pe spate de un jucător din Superliga: „Execuții fabuloase. Matador”

22:32

Gestul de care va vorbi toată România! Ce a făcut Cosmin Olăroiu pentru 10 copii din Suceava și 4 profesori, blocați în Dubai din cauza războiului

22:31

Textul este limpede și nu lasă loc niciunei interpretări: interdicția privește funcția de Președinte al FRF și stabilește o limită numerică maximă de 3 mandate. Norma are caracter imperativ, nu dispozitiv, fiind formulată sub forma unei interdicții absolute: «Nicio persoană nu poate deține funcția de Președinte al FRF pentru mai mult de 3 (trei) mandate».

Domnul Răzvan Burleanu a exercitat deja trei mandate succesive în funcția de Președinte al FRF, primul mandat fiind în perioada 2014–2018, al doilea în perioada 2018–2022, iar al treilea și ultimul în perioada 2022–2026.

Candidatura pentru un nou mandat reprezintă, în mod obiectiv, intenția de a exercita un al patrulea mandat, ceea ce contravine direct art. 50 alin. (1) din Statut.

Statutul FRF nu prevede nicio dispoziție tranzitorie. Nu există în Statut nicio normă care să excludă din calcul un mandat exercitat anterior unei modificări a acestuia.

Nu există niciun text care să dispună că mandatele anterioare anului 2014 nu se iau în considerare. În lipsa unei asemenea prevederi exprese, toate mandatele efectiv exercitate se contabilizează”, se arată în contestația lui Drăgan, care a intrat în posesia ProSport.

Partea a doua a contestației lui Ilie Drăgan

În continuare, Ilie Drăgan a scris în contestație: În interpretarea normelor funcționează principiul de drept consacrat în doctrină și jurisprudență: ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus – unde norma nu distinge, nici interpretul nu poate distinge. Art. 50 alin. (1) nu distinge între mandate anterioare sau ulterioare unei modificări de statut. Nu distinge între mandate exercitate sub o redactare sau alta. Prin urmare, nici Comisia nu poate introduce o distincție pe care textul nu o conține.

Din perspectiva dreptului civil, dispozițiile Statutului FRF au forță obligatorie pentru organele persoanei juridice. Conform art. 209 și următoarele din Codul civil privind persoanele juridice, acestea funcționează potrivit actului constitutiv și statutului. Organele de conducere nu pot adopta hotărâri contrare acestora.

Mai mult, art. 132 din Codul civil consacră principiul legalității actelor juridice, iar art. 1236 alin. (1) stabilește că un contract încheiat cu încălcarea unei dispoziții legale imperative este lovit de nulitate absolută atunci când norma ocrotește un interes general. Limita de mandate reprezintă o normă de organizare instituțională, menită să protejeze echilibrul intern și alternanța la conducere, fiind asimilabilă unei norme imperative.

Conform art. 1250 din Codul civil, nulitatea absolută intervine atunci când este încălcată o dispoziție legală instituită pentru ocrotirea unui interes general. Regula limitării la 3 mandate este o asemenea dispoziție, vizând buna guvernanță, regulă prevăzută inclusiv în regulamentele UEFA (inclusiv prevăzute în Statutul UEFA – Principiile de Bună Guvernanță pentru Asociațiile Membre – Good Governance Principles for Associations, un ghid detaliat care stabilește standarde înalte, inclusiv separarea puterilor „legislativ/executiv/independent”, procese democratice și consultarea părților interesate) și prevenirea concentrării excesive a puterii.

Art. 1247 alin. (1) Cod civil prevede că nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană interesată. În cazul de față, membrii afiliați au un interes direct și legitim în respectarea statutului și a regulilor de eligibilitate.

În jurisprudența sportivă, inclusiv în practica Tribunalului Arbitral al Sportului, s-a reținut constant că regulile statutare privind eligibilitatea și limitele de mandat sunt de strictă interpretare și aplicare. TAS a statuat în repetate rânduri că organele federațiilor nu pot deroga prin interpretare de la texte clare și imperative ale statutului, iar principiul autonomiei asociative presupune respectarea strictă a propriilor reguli.

Validarea unei candidaturi pentru un al patrulea mandat, în condițiile în care statutul prevede în mod expres că nicio persoană nu poate deține funcția de Președinte al FRF pentru mai mult de 3 mandate, reprezintă un act emis ultra vires, cu depășirea limitelor de competență conferite de statut. Un asemenea act este afectat de nulitate absolută, iar menținerea sa ar echivala cu o modificare tacită a statutului, realizată nu de Adunarea Generală – singura competentă potrivit art. 31 alin. (2) lit. a) din Statut – ci prin interpretare administrativă, ceea ce este inadmisibil.

În consecință, solicit Comisiei să constate că domnul Răzvan Burleanu a exercitat deja trei mandate în funcția de Președinte al FRF, că statutul nu prevede nicio excepție sau regulă tranzitorie care să permită neconsiderarea unuia dintre acestea și că, în temeiul art. 50 alin. (1) din Statut, candidatura pentru un nou mandat încalcă o normă imperativă, fiind nestatutară.

Pe cale de consecință, solicit admiterea contestației și respingerea candidaturii ca neîndeplinind condițiile statutare, cu consecința înlăturării sale din procesul electoral”.

Pentru funcția de vicepreședinte al FRF și reprezentant al fotbalului amator s-au înscris Ioan Octavian Goga și Cristian Petrean.

Mai jos puteți urmări interviul video cu Ilie Drăgan, în care acesta își prezintă planul pentru fotbalul românesc