Fotbalistul l-a șocat pe vânzătorul de la Alimentara din București în momentul în care a cerut 400 de litri de coniac.
Nu mai putin de 400 de litri de coniac a comandat fotbalistul la Alimentara din București, cu scopul de a duce marfa peste graniță.
Totul s-a întâmplat înainte de Revoluția din 1989, când călătoriile în afara țării noastre erau un lux de care foarte puțini aveau parte. Printre cei privilegiați se numărau fotbaliștii de top, care aveau, astfel, ocazia să își rotunjească veniturile. Marfa cu care aceștia făceau bișniță nu venea, însă, doar de peste granițe în România, ci și în sens invers.
Petru Cadar (75 de ani), jucătorul de legendă al Brașovului, a istorisit cum la o plecare din țară împreună cu echipa a cumpărat nu mai puțin de 400 de litri de coniac din București, pentru el și coechipierii săi, pentru a vinde produsele în Liban.
„(n.r. Ați avut probleme cu Securitatea?) Am avut! Eu am fost prieten foarte bun cu Radu Nunweiller. Când a plecat în Elveția, am avut și eu o invitație de la el. M-au chemat și m-au întrebat ce vreau. «Vreau să merg la prietenul meu». «Băi Cadare, nu pot să-ți dau drumul!». Mi-a spus pe cinstite: «Să meargă alt membru de familie». Au pus-o pe listă pe nevastă-mea, a mers, dar mi-au cerut cuvântul că se întoarce. A stat o lună și s-a întors acasă.
(n.r. Alte necazuri n-ați avut cu ei?) Noi, ca să mai facem un ban, mai duceam din țară produse care erau foarte scumpe la ei. Mergeam în Liban, Turcia, Bulgaria, Iran, Grecia, Germania. Astea erau țările unde puteam să facem bani. Parfumuri, spray-uri… În Liban am dus băutură, coniac. Ăla cu avionul care ne-a dus ne-a zis: «Nu mai iau pe nimeni, că voi ați umplut avionul!». Am golit o Alimentară în București! Am căutat o Alimentară prin București: «Cât coniac Zarea aveți?». «De ce mă întrebi?». «Aș cumpăra o cantitate mai mare». Eu imediat m-am gândit și la colegii mei. Am luat 20 de litri eu, apoi fiecare a vrut la fel. I-am zis: «Vreau 400 de litri!». «Abia am descărcat camionul, vreți să vi-l dau vouă?». M-am dus la Hotel Astoria și când m-au văzut colegii cum căram… Doamne!
Am avut unele probleme la aeroport acolo, dar ne-au lăsat să intrăm în țară. Când am ajuns la Teheran, am plecat în excursie în oraș să vindem. Am ajuns la un bar. La noi era 108 lei sticla de coniac, iar acolo am vândut-o cu 12 dolari. La negru erau 250-300 de lei! Toți colegii mei au mers la barul ăla! Vai de capul meu, ce fericit era proprietarul! Am avut mare noroc că am găsit și un reprezentant al României, din Brașov. Am depănat amintiri și a avut tot timpul grijă de noi. Cred că era și politic”, a rememorat Petru Cadar, potrivit GSP.
Cu toate că aveau anumite privilegii, fotbaliștii din acele timpuri duceau vieți asemănătoare cu restul populației României. Petru Cadar spune că, de-a lungul carierei, a crescut animale și orătănii în curte, astfel că nu mergea la Alimentara decât pentru pâine sau alte produse care nu existau în gospodăria lui.
„Aveam același stil de viață pe care l-am moștenit de la părinți. Tata a murit când aveam 12 ani, a rămas mama cu patru copii.
Eu eram cel mai muncit. Țineam vacă, doi porci, 20 de găini. Toată ziua mâncam ouă, lapte… La Alimentară mergeam numai după pâine și mai știu eu ce. Carne aveam de la tăiat!”, a mai spus Petru Cadar, potrivit sursei citate mai sus.
Care echipă de vis din ultimul sfert de secol e mai bună?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER