Elisabeta Lipă, președintele Federației Române de Canotaj, a fost invitată în cadrul podcast-ului Altceva cu Adrian Artene și a depănat amintiri din copilărie.
Născută într-un sat de ucraineni, Elisabeta Lipă a mers la școală în Cândești, însă nu pentru mult timp. Un conflict între învățător și tatăl fostei mari sportive a României a făcut-o să se mute la școala aflată la patru kilometri distanță.
Astfel, începând din clasa a doua, Elisabeta Lipă mergea pe jos până la școală patru kilometri doar dus, din ambiție pentru că învățătorul respectiv i-a dat mențiune în loc de premiul întâi bine meritat.
Elisabeta Lipă își amintește perfect toate momentele care au ambiționat-o încă din clasa întâi.
„(n.r. Când vă greșește soțul, îl certați în română sau ucraineană?) În română, că el nu știe ucraineană, să mă asigur că nu trebuie să repet de multe ori (n.r. râde).
La mine în sat, se făceau doar clasele 1-4 și limba materna era ucraineană. A doua limbă era limba română. Și normal că noi eram pe toloacă multe fete de aceeași vârstă și în școală, nefiind mulți copii, profesorul, care era și director, făcea comasat toate cele patru clase. Normal, noi fiind în clasa I, eram toate privilegiate. Nu știu ce conflict a avut cu tata, s-a răzbunat pe mine și în loc să îmi dea premiul I, mi-a dat mențiune. Dar eu ambițioasă, drăcoasă, am zis: «Ce mențiune? Eu nu merit mențiune». Le-am lăsat jos și am coborât de pe scenă, că se făcea la Căminul Cultural. Și am zis: «Eu, gata, mă duc la școală la Cândești 2». Zice: «Vezi că e departe». «Nu are nimic, ce dacă e departe?». De asta mi-am făcut condiția fizică care m-a ajutat ulterior. Naveta pe jos, ce navetă? Naveta o faci cu un mijloc de transport, eu nici măcar cu bicicleta… Erau patru kilometri”, a spus Elisabeta Lipă, în cadrul podcast-ului Altceva cu Adrian Artene.
Care echipă de vis din ultimul sfert de secol e mai bună?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER