Meciul disputat vineri seara dintre Botoșani și Farul, încheiat cu victoria oaspețilorm a fost interesant nu neapărat din punct de vedere fotbalistic, deși am văzut un meci bun, ci din punct de vedere al arbitrajului.
Arbitrul Istvan Kovacs a condus autoritar, calm, a gestionat bine multe faze dificile printre care două simulări și un penalty.
De fiecare dată, după cele mai importante meciuri ale etapei, în cazul de față a 12-a, voi explica fazele discutabile pentru ca iubitorii fotbalului să înțeleagă mai bine ce se întâmplă pe gazon și cum judecă arbitrii români cele mai importante faze.
Nu vreau să fiu apostolul dreptății, nu trebuie să-mi dați dreptate. Dacă v-am pus pe gânduri, înseamnă că mi-am atins scopul. Acela de a vă pune în locul arbitrilor și de a judeca rapid. Știu că nu e ușor.
Am ales pentru analiză una dintre cele doua simulări din FC Botoșani-Farul, scor 0-2, pentru că am văzut în spațial public de multe ori întrebarea dacă este sau nu simulare atunci când există un contact.
Ca să lămurim această problemă trebuie să înțelegem că sunt mai multe tipuri de simulare:
– Atunci când nu există contact și astfel jucătorul vinovat încearcă să inducă în eroare arbitrul – Atunci când un jucător provoacă contactul, exemple fiind multiple de jucători care încearcă să obțină o lovitură liberă initiind ei contactul – Atunci când un jucător amplifică un contact minor, existent, încercând să îi dea o amploare mai mare decât era inițial. Aceasta este și situația întâlnită în meciul de la Botoșani, atacantul simțind un contact minor, încearcă să arate că acesta îi provoacă căderea, arcuind spatele (element ajutător pentru arbitru)
Faza care a născut cele mai mari discuții a fost golul doi înscris de cei de la FCSB.
Fapte: În minutul 70 la un atac pe partea dreaptă a celor de la FCSB, Vali Crețu centrează, Valentin Gheorghe lovește mingea cu capul care este deviată cu mâna de către un fundaș și intră în poartă. Arbitrul Andrei Antonie fluieră înainte că mingea să depășească linia porții apoi acordă gol.
Analiză: În primul rand trebuie să stabilim daca jucătorul celor de la FC Argeș este vinovat sau nu de jucarea mingiei cu mâna. În acest sens în legile jocului este specificat ca excepție de la necesitatea existenței unei intenții, situația în care un jucător are brațul deasupra nivelului umărului.
Fundașul având brațul ridicat nu mai contează dacă el a vrut să nu să joace mingea cu mâna și este sancționabil în acest sens. În al doilea rând este importantă sancțiunea disciplinară. Deoarece dacă prin acest gest el oprește înscrierea unui gol atunci trebuie sancționat cu cartonaș roșu.
În aceasta situație nu este clar dacă mingea ar fi intrat în poartă sau dacă portarul ar fi putut să o rețină. De aceea sancțiunea corectă ar fi cartonaș galben. Mai departe arbitrul fluierând înainte, oprește jocul și astfel golul a fost înscris în condiții neregulamentare.
Cu toate acestea el decide să acorde golul asumandu-și greșeală de a fi fluierat penalty, considerând, în mod neregulamentar, că oricum mingea intra în gol.
Pentru dezbatere este interesantă faza și din perspectiva VAR. Astfel înscrierea unui gol în condiții neregulamentare este una din condițiile existente pentru că cei din cabina VAR să intervină. Cu toate acestea arbitrul nu face o greșeală de care nu este conștient.
El știe foarte bine că a fluierat înainte și totuși decide să acorde golul. Este o situație pe care nu am mai regăsit-o de când există sistemul VAR dar care ar fi fost rezovata printr-o comunuicare în acest sens.
De altfel comunicarea ar fi trebuit să existe și fară VAR. Oricare membru al brigăzii de arbitri ar fi putut să audă că fluierul a venit înainte de a intra mingea în poartă și ar fi trebuit să îi spună arbitrului. Bănuială mea este că a existat această comunicare și totuși Andrei Antonie a decis să acorde golul și în aceste condiții.
La acest meci am regăsit și o situație delicată pentru arbitri. În etapa trecută la meciul Voluntari – FC Argeș asistenții delegați au fost exact aceiași că în acest meci și anume Gheorghe Bogdan și Bucsi Imre. Este un fapt bine știut că arbitrii nu pot oficia la meciuri consecutive ale aceeași echipe. Aici avem două presupuneri:
– CCA nu a știut că deleagă brigada aproape identică, ceea ce ne arată amatorism, deoarece avem 8 meciuri mari și late și nu este atât de greu să ai un sistem bine pus la punct care să nu permită astfel de erori – CCA a făcut acest lucru în mod conștient ceea ce pune o presiune inutilă pe arbitrii și poate duce la greșeli.
Faptul că cei doi au arbitrat foarte bine, și chiar mai mult, Gheorghe Bogdan, asistentul nr 1 și-a ajutat colegul de brigadă prin întoarcerea corect pentru un fault prealabil unei decizii de penalty acordată de către arbitru, este un plus pentru ei.
Pe viitor recomand celor de la CCA care se ocupă de delegări să evite astfel de gafe și să aibă un sistem prin care să fie atenționați că un arbitru oficiază la aceeasi echipă în meciuri consecutive.
Ca fapt divers FIFA a anunțat că la campionatul modial din Qâtar va introduce “semi-automated offside”, adică pozițiile de ofsaid vor fi detectate automat de către tehnologie.
Astfel se va folosi un model bazat pe scheletul uman prin care 29 de puncte de pe corpul jucătorilor vor fi monitorizate pentru a da decizia rapid. Acest sistem este precis până la 4 centimetri, mai precis decât camerele VAR care depind de momentul video exact al pasei pentru a determina poziția.
Arbitrul va primi un semnal electronic în momentul în care un jucător este în ofsaid și astfel poate fluiera mai repede pentru a preveni înscrierea unui gol care apoi să fie anulat.
Iată cum tehnologia este din ce în ce mai prezentă în arbitraj, în fotbal în general.
În încheiere aș vrea să urez succes arbitrilor români Ovidiu Hațegan și Istvan Kovacs care săptămâna aceasta vor fi prezenți în Champions League la meciurile Dinamo Kiev – FC Barcelona, respectiv FC Sevilla – OSC Lille.
Care echipă de vis din ultimul sfert de secol e mai bună?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER