De fiecare dată, după cele mai importante meciuri ale etapei, în cazul de față a 12-a, voi explica fazele discutabile pentru ca iubitorii fotbalului să înțeleagă mai bine ce se întâmplă pe gazon și cum judecă arbitrii români cele mai importante faze.
Nu vreau să fiu apostolul dreptății, nu trebuie să-mi dați dreptate. Dacă v-am pus pe gânduri, înseamnă că mi-am atins scopul. Acela de a vă pune în locul arbitrilor și de a judeca rapid. Știu că nu e ușor.
Încă o etapă, a 12-a, se încheie și discuțiile despre arbitraj par a nu se mai termina. Revedem aceleași probleme iar impresia generală este de mulțumire atunci când există câte un meci fară greșeală, privind ceea ce ar trebui să fie normalitatea, ca o excepție.
Pe fondul acestor controverse observăm aceeași tăcere din partea Comisiei Centrale, aceeași opacitate, aceeași lipsă totală de comunicare într-o epocă în care se vorbește despre transparență la toate nivelurile și în toate domeniile.
Am selectat câteva situații pentru analiză care mi s-au părut relevante, situații care au născut multe discuții în spațial public.
Fapte: În minutul 82 la un atac al echipei Dinamo, în urma unei centrări, doi jucători sar la cap pentru a juca mingea. Fundașul medieșean Yuri De Sousa lovește mingea cu capul iar atacantul Robert Moldoveanu cade în urma contactului dintre cei doi jucători. Arbitrul acordă lovitură de la 11 metri.
Analiza: Legile jocului prezintă o serie de greșeli pe care un jucător le comite în timp ce mingea este în joc, greșeli pentru care se acordă lovitură liberă directă și în cazul în care se petrec în suprafață de pedeapsă, lovitură de la 11 metri. Printre acestea regăsim și „sare asupra unui adversar”.
Analizând faza observăm că fundașul medieșean sare pentru a juca mingea, alături de adversar, iar după ce atacantul o joaca, are loc un contact normal, de joc, intre cei doi jucători. Săritura lui Yuri este pentru a juca mingea, în nici un caz asupra adversarului.
Decizia corectă ar fi fost lovitură de la poarta. Din păcate arbitrul Adrian Cojocaru revine după un meci excelent făcut etapa trecută în derby-ul dintre cele doua echipe din Craiova, cu aceasta greșeală inexplicabilă.
Meciul dintre echipa bucureșteană și cei de la Mioveni, a născut cele mai mari probleme și discuții. Am selectat câteva faze importante pentru analiză.
Fapte: În minutul 9 la un atac al echipei FCSB, în timp ce mingea se îndreptă către portarul celor din Mioveni, Darius Olaru urmărește balonul care este respins de un fundaș în afara terenului. Portarul celor din Mioveni se aruncă către minge iar terenul fiind alunecos din cauza ploii nu se mai poate opri, nu mai poate controla alunecarea și lovește atât coechipierul cât și adversarul, trantindu-i la pământ. Arbitrul lasă jocul să continue și acordă apoi aruncare de la margine.
Analiza: Pentru a putea decide dacă s-a produs o incorectitudine trebuie să precizez că în momentul în care are loc contactul dintre jucători mingea se afla în joc, în teren, condiție necesară pentru a sancționa un fault. Darius Olaru se îndreaptă către portar în alergare, acest lucru fiind o acțiune normală și permisă. Portarul nu și-a putut controla viteza de alunecare și distanța parcursă intrând direct în picioarele celor doi jucători.
Efectul „sanie” produs de terenul ud în acest caz elimină intenția portarului de a faulta, dar legile jocului sancționează un fault chiar daca jucătorul vinovat este lipsit de intenție. În acest caz decizia corectă ar fi fost lovitură de la 11 metri fară sancțiune disciplinară.
Fapte: În minutul 55 la un atac al FCSB mingea este pasată în interiorul suprafeței de poarta către Keseru. Fundașul celor de la Mioveni, Scarlatache, face o alunecare, joacă mingea care iese în afara terenului. Keseru cade în urma unui contact cu piciorul fundașului iar arbitrul Marcel Birsan acordă lovitură de la 11 metri.
Analiza: Sunt destul de frecvente situațiile în care un jucător, dupa ce joaca mingea, sau chiar în același timp, lovește adversarul cu piciorul. Unele prezentate de UEFA se referă la acele acțiuni în care un jucător atacă prin alunecare și cu celălalt picior, cel cu care nu joaca mingea, își lovește adversarul. UEFA numește acest picior „trailing leg”, piciorul rămas în urmă.
În alte situații un jucător dupa ce lovește mingea ridică piciorul și împiedică adversarul sau îl lovește. Niciuna dintre acestea nu se regăsește în situația dată. Scarlatache joca mingea în mod evident apoi are loc un contact între picioarele jucătorilor, contact normal.
Jucătorul celor din Mioveni este cu spatele la atacant și nici un moment nu are intenția de a împiedica adversarul, ci de a juca mingea. Decizia corectă ar fi fost lovitură de la colțul terenului. Bănuială mea este că Marcel Birsan, marcat poate de greșeala din prima repriză, a dat acest penalty într-un fel în compensație. Arbitrii primesc la pauză mesaje de la colegi, prieteni în care li se spune ce au greșit în prima repriză și uneori acest lucru poate influența prestația din repriza secundă.
Fapte: În minutul 65 în timpul unui atac al celor de la FCSB, mingea este deviata de un atacant către Keseru care șutează direct. Portarul scapă mingea și apoi confuz, nu își da seama unde este balonul. Dumiter pe fază înscrie din apropiere pe fondul lipsei de orientare a portarului celor de la Mioveni.
Analiza: Discuțiile pe acesta faza s-au axat pe poziția lui Claudiu Keseru în momentul devierii balonului de către coechipier. Am revăzut faza de multe ori, cu încetinitorul, cu stop cadru, momente pe care le prezint mai jos în articol.
Primul cadru este din filmare în direct, cu camera de la mijlocul terenului iar cel de-al doilea cu filmarea din dreptul suprafeței de pedeapsă. Jucătorul celor de la FCSB în momentul devierii este pe linie cu penultimul apărător, în limbaj comun al ultimului fundaș. Chiar dacă ar fi fost puțin mai în față în acel moment, atâta timp cât nu avem sistemul VAR, indicațiile UEFA sunt de a da credit atacului, fiind o faza limită. Pe filmările existente cu sistemul VAR arbitrul asistent lasă jocul să continue iar cei din cabina VAR confirmă decizia de a acorda gol. Decizia corectă este lasă jocul să continue.
Revenind la lipsa de comunicare a celor de la Comisia Centrală din România, a existat mult timp o „scuză” conform căreia nu se discuta public fazele deoarece acestea sunt indicațiile de la UEFA în acest sens. Ei bine iată că și acest mit cade în sfârșit.
Roberto Rossetti, președintele arbitrilor de la UEFA, deja ne-a obișnuit cu conferințele de presă, cu ieșirile publice în care prezintă date, analizează situații, prezintă opinii despre faze.
Ultima intervenție a fost acum câteva zile când a explicat ceea ce spuneam și eu într-un articol anterior și anume că faza din finala Ligii Națiunilor, mult comentatul gol al lui Mbape, este o fază corect analizată în litera legii dar care contravine într-un fel cu spiritul fotbalului și chiar va înainta o propunere către International Board pentru a modifica legile jocului în acest sens.
Cu toate acestea Comisia Centrală din România, intrată într-o „noua eră de comunicare”, cum ne promitea Vassaras acum șapte ani, continuă stilul învechit, ascuns, opac, lipsit de o minimă transparență în relația cu cluburile, publicul și mass media.
Oare acum care este „scuza” pentru care nu se comunică? De ce anumite situații care necesită clarificări nu sunt analizate public ca la UEFA? De ce se continuă metodele învechite, care aparțin unei ere demult apuse? Iată întrebări care cel mai probabil vor rămâne fară răspuns…
Care echipă de vis din ultimul sfert de secol e mai bună?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER