Cei mai mulți își mai amintesc de „Brescia romena” la începutul anilor 90. Respectivul fenomen s-a dovedit finalmente un fiasco, cel puțin la nivel de Serie A, dar atrăsese atenția prin faptul că o echipă italiană devenise o colonie românească.
Cornel Dinu e dorit în funcția de președinte la Dinamo! Contra s-a dus la casa lui „Mister” din Primăverii și s-au împăcat. Decizia „Procurorului” | EXCLUSIV
Antrenorul și alți membrii din staful tehnic, dar și 4 fotbaliști de frunte cu toții proveneau din România: Mircea Lucescu alături de Hagi, Mateuț, Răducioiu și Sabău.
Ne-a adus aminte de acea situație ceea ce se întâmplă acum la Dinamo, care de foarte scurt timp a devenit o colonie spaniolă. E drept, sunt niște diferențe. Aici antrenorul Contra nu este spaniol, dar are cetățenia acestei țări precum și multe legături cu fotbalul din Peninsula Iberică.
Finanțatorii însă sunt spanioli sadea. Iar Borja Valle, Isma López, Juan Cámara, Tomás Mejia și René Hinojo sunt numele de scenă ale celor 5 jucători spanioli aduși în ultimele săptămâni în Șoseaua Ștefan cel Mare. Deocamdată.
Lor l-am putea alipi și pe Al. González, care cu toate că este venezuelean, provine tot de la o echipă spaniolă și face parte practic din cultura hispanică. Niciunul nu este din prim-panul fotbalului țării lor, așa cum era cazul celor amintiți de la „Brescia romena”, dar spre deosebire de ultimele contingente de străini care au îmbrăcat tricoul alb și roșu, aceștia arată competitivi pentru valoarea fotbalului de-aici.
Până la venirea celor 5, la Dinamo mai jucaseră doar 4 fotbaliști spanioli, în perioade diferite: fundașul Molinero (foto) între 2009-2010 (16 partide), fundașul Óscar Rubio între 2010-2011 (19 partide, 1 gol), fundașul Romera între 2016-2018 (57 partide, 1 gol) și mijlocașul Aitor Monroy în 2018 (5 partide).
După 2000, primul nostru eșalon s-a umplut de la an la an cu o mulțime de fotbaliști străini, însă nu au existat prea multe asemenea „colonii” ca în cazul de față, cu mai mulți jucători din aceeași țară care să migreze spre o echipă. Cel mai celebru caz, care deocamdată depășește ca dimensiuni cele ce se petrec în prezent la Dinamo, este cel al portughezilor de la CFR Cluj.
La începutul noului secol, în respectiva țară au crescut brusc impozitele, mai ales în zona sportului. De aceea mulți sportivi, mai ales fotbaliști au început să migreze. Aceștia acceptau contracte din aproape toate colțurile Europei, inclusiv din zona de est, ceea ce la un moment dat părea incredibil.
Conducătorii de-atunci ai CFR au dovedit inteligență și anticipație, izbutind să atragă în Gruia asemenea fotbaliști, fără mare anvergură dincolo de țara lor (unii nici măcar acolo), dar cu valoare potrivită pentru Liga I.
Aceștia se poate spune că au pus bazele primelor trofee ale clubului, acesta luând astfel startul spre prim-planul fotbalului românesc pe care la această oră îl domină, atunci izbutind să dizloce blocada la trofee pusă de binomul Steaua-Dinamo, care părea să nu aibă sfârșit.
Este simbolic faptul că acel penalty din ultimul meci al ediției 2007/08, care a adus victoria la limită cu concitadina „U” și astfel matematic titlul, a fost transformat de Cadú, multă vreme simbolul echipei până i-a luat locul un alt portughez, Camora.
Amintitul Cadú alături de Manuel José, Pedro Oliveira și Semedo au fost primii portughezi care au descins în Gruia, în vara lui 2006. Înaintea returului acelei ediții, acestora li s-au alăturat Tony, Fredy, Dani și Vitinha alături de doi brazilieni, Didi și Galiassi, deci tot de cultură lusofonă, primul provenind chiar de la un club portughez.
De-atunci, anual, până în prezent, în lotul CFR au fost tot timpul cel puțin 3-4 fotbaliști portughezi sau brazilieni proveniți din Portugalia, chiar dacă unii plecau, apăreau imediat alții, cei mai mulți aducându-și importante contribuții în bunul mers al echipei.
Așa că n-ar fi cu nimic exagerat dacă într-un viitor, pe emblema CFR, în semn de recunoștință, ar apărea într-un colțișor și un simbol portughez, poate chiar culorile naționale roșu și verde.
Interesant că până la „desantul” portughez, CFR apelase, imediat după promovarea în Divizia A, la soluția sârbă, fiind aduși pentru sezonul 2004/05 patru jucători din țara vecină: Aličković, Kolašinac, Mijin și Brunčević. Ei au avut un alt fel de sarcină față de portughezi, dar nu cu mult mai ușoară, cea de a menține echipa în primul eșalon și totodată de a o adapta la ritmul acestuia.
Interesantă a fost colonia australiană de la FC Național. În vara lui 2003, au sosit în Parcul cu Platani Thwaite, Srhoj, Griffiths (foto jos la Rapid), care i s-au alăturat deschizătorului lor de drumuri, McKain, venit cu un an înainte. Toți aceștia au dat un randament neașteptat de bun, pentru niște inși sosiți dintr-o țară în care fotbalul este într-o întunecată umbră a altor sporturi precum fotbalul australian sau footy, rugbyul și tenisul de câmp.
Toți aceștia, în urma prestațiilor de la FC Național, nu numai că au ajuns în echipa lor reprezentativă, dar le-a crescut cotele, devenind printre cei mai ofertați dintre fotbaliștii Ligii I, unii dintre ei ajungând la FC Timișoara și Rapid, alții în străinătate.
Peste doi ani a încercat și Universitatea Craiova un model australian, având un deschizător de drum, precum McKain, în persoana lui McBreen, în vara lui 2006 sosind Mitchell, Baird, Rose, Heath (acesta din urmă însă nu a jucat), un pic mai târziu venind și Dilevski. Nici acești băieți nu s-au descurcat rău.
Au mai fost mici colonii de sârbi pe la Pandurii, în 2005/06, când i-a avut în lot pe sârbii Pustinjaković, Perišić alături de bosniacii sârbi Vranjković și Keča. La fel și SC Vaslui, un sezon mai târziu, cu sârbii Ljubinković, Mađar, Bukvić alături de bosniacul sârb P. Jovanović.
Tot echipa din Vaslui a avut între 2010-2012 mai mulți fotbaliști brazilieni de calitate, în frunte cu Wesley și Adailton (foto jos), pe lângă ei mai amintindu-i și pe Gerlem, Gladstone sau Ânderson do O.
De altfel, jucătorii din Portugalia, din Brazilia și din fosta Iugoslavie au împânzit de-a lungul timpului, mai ales după 2000, întreaga Ligă I. În anii 90, cei de pionierat, când numărai străinii din echipe pe degete, supremația o avuseseră moldovenii de peste Prut și albanezii.
Dar nicăieri nu au existat asemenea colonii mari cum a fost cea amintită la CFR Cluj sau ceea ce se întâmplă azi la Dinamo.
Ne calificăm la EURO 2024
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER