Acasa » Fotbal Intern » Cristi Borcea, „câine până la moarte” și în penitenciar! Dezvăluiri incredibile: „Mă rugam acolo ca Steaua să ajungă în B! Cea mai tristă zi din viața mea e 7 mai 1986”

Cristi Borcea, „câine până la moarte” și în penitenciar! Dezvăluiri incredibile: „Mă rugam acolo ca Steaua să ajungă în B! Cea mai tristă zi din viața mea e 7 mai 1986”

Andrei Preotu
Cristi Borcea, „câine până la moarte” și în penitenciar! Dezvăluiri incredibile: „Mă rugam acolo ca Steaua să ajungă în B! Cea mai tristă zi din viața mea e 7 mai 1986”

Cristi Borcea nu mai este implicat de mult timp la Dinamo, însă n-a putut uita rivalitatea cea mai mare din fotbalul românesc nici măcar în penitenciar, acolo unde a stat mai bine de 6 ani.

Omul de afaceri a rămas un adversar cunoscut al roș-albaștrilor, dezvăluind că în penitenciar și-a dorit ca FCSB să retrogradeze din Liga 1.

Cristi Borcea: „Mă rugam în penitenciar ca Steaua să ajungă în B”

„Eu i-am spus în față lui nașu’ când erau pe locul 12, că mă rugam doar să ajungă în Divizia B. Mi-am dorit mult de tot! Am rămas cu aversiunea asta. Și acolo, la penitenciar, când era Dinamo-Steaua era nenorocire. Oricum, cea mai tristă zi din viața mea rămâne 7 mai 1986. Așa e pentru toți dinamoviștii”, a spus Borcea, conform celor de la GSP.

Cristi Borcea este convins că roș-albaștrii au devenit foarte simpatizați abia după performanța unică din 1986, Steaua fiind singura echipă din România care a câștigat Liga Campionilor.

„Nea Mircea Lucescu a avut dreptate când a spus că noi jucam cu 70-80.000 de spectatori meciurile cu Hamburg, Dinamo Minsk sau Aston Villa. Păi, Steaua cu Anderlecht sau cu Kuusysi Lahti avea 10.000 de fani, restul erau numai soldați! Steaua a început să aibă suporteri după câștigarea Ligii Campionilor”, este convins fostul conducător din „Ștefan cel Mare”.

Cristi Borcea a fost condamnat 6 ani și 4 luni în „Dosarul Transferurilor” și a dezvăluit că nu a avut deloc o situație specială în perioada în care a fost lipsit de libertate. Cristi Borcea a  lucrat la spălătorie, iar ca să facă duș trebuia să aștepte destul de mult: „Dușul era pe hol, la 500 de metri. Unde era luxul? Nici la Poarta Albă, nici la Jilava n-aveau duș în cameră. La Jilava aveam pe secție dușul și făceam duș 200 de persoane într-o singură oră!  Celula era de 10 metri, fără duș, iar jumătate din cameră era baia. Nu a fost deloc o situație comodă”.

Comentarii 0

Lasă un răspuns

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
  1. Nu folosiți cuvinte care să aducă o vătămare morală celorlalte persoane care comentează.
  2. Vă rugăm să faceți referiri doar la articolul în cauză și să nu folosiți un limbaj vulgar sau care să jignească.
  3. Nu sunt permise comentariile discriminatorii.
  4. Pentru protecția dumneavostră nu folosiți în comentarii informații personale.
  5. Daca aveți vreo plângere legată de administrarea siteului vă rugăm să trimiteți un mesaj la adresa de mail: [email protected]