„Tata a jucat baschet înainte de a juca fotbal, așa că eu pot spune că am făcut pe dos decât el: am început cu fotbal, am terminat cu baschet”. Cu o săptămână înainte de startul Campionatului European de baschet 3×3, Anthony Christophe, fiul unui anume Didier Christophe, campion al Franței cu AS Monaco în sezonul 1981/1982 și internațional cu 6 selecții și un gol în naționala Franței, era #1 în 3×3-ul din Hexagon. Acum, doi puști de la U23 l-au depășit în clasament. Este însă puțin relevant. Franța a adus la București cvartetul care, în 2017, a urcat pe treapta a treia a podiumului mondial, motivată de ideea de a obține o primă medalie europeană, într-un sport în care mizele au crescut exponențial.
Anthony Christophe, la intrarea în arenă. Foto: Cezara Paraschiv
Cvartetul Franței este eterogen. Dom ‘Mister Nice” Gentil, mezinul echipei, este jucătorul eminamente atletic și spectaculos, cu o coafură rasta care nu te lasă să nu îl remarci. Charles Bronchard, sau „The Undertaker” în echipa Cocoșilor, este omul cu barba de neconfundant, mare ca a unui părinte-paroh, dar ușor-neglijentă, pasionat de wrestling și de arte marțiale, care spune despre terenul de 3×3 că „este cușca mea”. Angelo Tsagarakis este ‘Țarul”, un lider al Franței, dar cu origini grecești, precum omul din loja Serenei Williams care a aprins scânteia în finala de pomină de la US Open 2018. Apoi, în echipa Franței vine Christophe. Anthony Christophe, pe care mai-mai că l-ai confunda cu Vin Diesel.
Franța lui Anthony Christophe s-a calificat, sâmbătă, în sferturile FIBA 3×3 Europe Cup, unde va întâlni Rusia. Până la meciul care va începe la Circul Metropolitan București, la ora 14:05, vă invităm la un 3×3 cu Anthony Christophe.
Foto: Cezara Paraschiv
Fotbal versus baschet: „Eram atât de ciudat pe terenul de fotbal„
Tatăl tău a fost un fotbalist de talie internațională (Didier Christophe, mijlocaș, 61 ani). Tu de ce ai ales baschetul? Am început cu fotbalul, dar eram atât de ciudat pe terenul de fotbal, încât am încercat să văd cum îmi e la baschet, cu un prieten. Am început să joc baschet pe stradă. Mi-a plăcut, așa că am rămas la baschet. Și cred că am făcut o alegere bună, pentru că am jucat baschet profesionist timp de 20 de ani.
Tata a fost dezamăgit, când ai ales alt sport? Nu! E chiar interesant: el a jucat baschet înainte de a juca fotbal, așa că eu pot spune că am făcut pe dos decât el: am început cu fotbal, am terminat cu baschet.
Ești fan AS Monaco – presupun – echipa cu care tatăl tău a câștigat titlul în Franța? Da. Toată familia mea este din Monaco. Am petrecut mulți, mulți ani acolo, așa că, practic, am crescut la terenul lor. Dar, ei sunt în egală măsură foarte buni și la baschet, de trei ani sunt cei mai buni din Franța. Așa că, și la club, lucrurile sunt împărțite, ca și la mine în familie.
Cutia cu amintiri a lui Anthony Christophe
De jucătorii români care au jucat la Monaco, îți amintești? Florin Răducioiu (2001/2002), Daniel Niculae (2010/2012)? Nu, nu. Țin minte mai mult atmosfera, faptul că am mers cu tata la meciurile profesioniștilor de la fotbal. Până la urmă, sâmbătă seara, dacă e să aleg între un meci de fotbal și unul de baschet, voi alege să mă uit la baschet.
Care este cel mai bun sfat pe care ți l-a dat? Să pun tot sufletul. Nu sunt cel mai talentat jucător din lume, dar toată ziua mi-o dedic baschetului și pasiunea este întotdeauna acolo, întotdeauna dau totul. Asta m-a făcut să ajung aici, să joc toți acești ani în baschetul profesionist.
Cea mai frumoasă amintire pe terenul de 3×3 care este? Când am debutat în 3×3. Am mers cu niște prieteni, care jucau baschet 5×5 ca amatori, nu ca profesioniști. Eram prieteni de ani de zile și am câștigat, împreună, Campionatul Național în Franța. Cred că prețuiesc momentul acela pentru că toți jucam doar din pasiune.
Noul 3×3 din era olimpică și cum ar fi arătat continuarea incidentului Zidane – Materazzi pe terenul cu un coș
Este baschetul 3×3 mai dur, sunt mai multe orgolii și o motivație mai mare de a concura acum, când aceasta este o nouă disciplină olimpică? Categoric. Se vede cum din ce în ce mai mulți jucători buni ajung în baschetul 3×3 de când suntem pe rosterul olimpic.
Ce înseamnă 3×3-ul pentru tine? Este o pasiune, sută la sută. Pasiune reală. Am intrat în baschetul 3×3 de la începuturile lui, din 2012. Pasiunea este atât de mare, încât fiecare vară îi este dedicată, sunt alături de colegi. În timpul anului eram profesionist de 5 la 5, dar vara a fost mereu pentru participările în numeroasele competiții de 3×3, atât de bine organizate de FIBA.
Se spune despre baschetul 3×3 că este mai dur decât 5 la 5-ul. Ce s-ar întâmpla pe un teren de 3×3 dacă unul dintre jucători ar decide să o ia pe urmele lui Zinedine Zidane în acel faimos incident cu Materazzi din finala Campionatului Mondial din 2006? În baschetul 3×3 nu e așa. Este un sport foarte competitiv, dar este mult respect între jucători, arbitrii și organizatori. Suntem de peste cinci ani împreună, pe teren suntem extrem de competitivi, dar la marginea lui suntem prieteni. Toți facem sportul ăsta din pasiune și nu ar face nimeni ceva atât de stupid.
Care e cea mai bună extremă dreapta a lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER