Dosarul dezafilierii Craiovei, câteva explicații. Ce s-a schimbat fundamental între sentința dată de Tribunal și sentința Curții de Apel și cum a torpilat Curtea Constituțională atacul lui Mititelu

„Scuze! Dar asta nu este presă ce faci tu!” Mesajul a poposit în căsuța poștală a telefonului meu mobil acum aproape un an: pe 7 iulie 2016, la ora 15:24. Nemulțumitul: Adrian Mititelu. Tocmai publicasem, în ProSport, un articol în care scrisesem că o hotărâre a Curții Constituționale avea să afecteze decisiv dosarul dezafilierii Universității Craiova, aflat pe rol în acel moment la Curtea de Apel.

Mititelu s-a supărat atunci destul de rău, deși articolul cuprindea și punctul său de vedere.

Azi, 15 iunie 2017, la aproape un an distanță, reacția fostului patron al Universității pare, prin prisma sentinței de la Apel, motivată.

Iată evenimentele:

> în 2016, pe 13 iunie, Tribunalul București i-a găsit vinovați pe Mircea Sandu și Dumitru Dragomir, condamnându-i la închisoare și la plata, în solidar cu FRF și LPF, a unor despăgubiri de peste 220 de milioane de euro. 

> în 2017, pe 15 iunie, Curtea de Apel, care a judecat recursul făcut de condamnați, i-a declarat nevinovați, a constatat că faptele nu există și i-a achitat pe toți. Mititelu nu mai primește nimic, ba, mai mult, trebuie să achite cheltuieli de judecată de 2.000 de lei.

Cheia poveștii: diferența între legislația primară și legislația secundară

Dar cum a fost posibilă o asemenea răsucire aproape neverosimilă a situației?

Jurnalistul Cristi Ciupercă a sesizat și explicat, în eranews.ro, că la foarte scurt timp după sentința Tribunalului București a apărut o decizie a Curții Constituționale a României care clarifica statutul abuzului în serviciu, infracțiune pentru care fuseseră condamnați fostul șef al FRF și fostul șef al LPF în primă instanță.

Curtea Constituțională a inserat, în motivarea deciziei, că se poate vorbi de abuz în serviciu doar dacă este vorba de legislația primară – adică dacă sunt încălcate legi și ordonanțe ale Guvernului. Ori, în acest dosar privind Universitatea Craiova, Sandu și Dragomir erau acuzați că au încălcat statutul FRF atunci când au dezafiliat echipa. Statutul și regulamentele federației fac parte din legislația secundară, astfel că acuzația de abuz în serviciu nu se mai putea susține.

Apărătorii inculpaților și-au construit, de altfel, defensiva în jurul acestei clarificări a Curții Constituționale. Practic, tot eșafodajul atacului construit de Mititelu s-a prăbușit în acel moment.

Motivarea sentinței poate lămuri șansele pe care le au ANAF și Mititelu într-un eventual nou proces, de data aceasta pe cale civilă

Interesant este că acum Curtea de Apel a dispus menținerea sechestrului pe bunurile acuzaților, chiar dacă aceștia au fost achitați, până când se va lămuri dacă ANAF și Mititelu se vor îndrepta împotriva lor într-un dosar civil. Pentru că actualul proces a fost în penal. Rămâne de văzut rațiunea acestei decizii în momentul în care va veni motivarea de la judecătorii Curții de Apel.

În orice caz, chiar dacă ar urma un nou dosar pe Codul Civil, asta va însemna o nouă perioadă foarte lungă – cu siguranță, ani! – până când vom vedea o sentință definitivă.

Pe scurt, sentința de astăzi nu înseamnă nici că judecătorii de la Tribunalul București au judecat greșit (așa cum susțin Dragomir și Sandu), nici că judecătorii de la Curtea de Apel au emis o sentință abuzivă (așa cum afirmă acum Mititelu). Pur și simplu, între timp a apărut decizia CCR care a schimbat datele problemei.

Sentința nu înseamnă nici că Sandu și Dragomir au procedat corect când au ras Universitatea Craiova de pe harta fotbalului românesc și mondial. Înseamnă că, pur și simplu, ceea ce au făcut ei nu s-a încadrat la abuz în serviciu.