Sandu Iacob: „M-am uitat în oglindă și mi-a arătat realitatea”. Căpitanul naționalei de la Mondialul din 2009 și-a încheiat activitatea ca jucător și a devenit antrenor principal la HC Vaslui

Rareș Fortuneanu, Ovidiu Mihăilă, Viorel Mazilu și Sandu Iacob reprezintă noul val de antrenori propuși de handbalul masculin românesc, toți având în spate cariere respectabile ca jucători, încheiate și cu cel puțin 45 de selecții la echipa națională. Ultimul nume menționat este nou-intrat în clubul antrenorilor, după ce a decis de curând să aghețe ghetele în cui și să accepte funcția de „principal” la HC Vaslui. La 38 de ani, Sandu Iacob a decis să schimbe echipamentul de joc cu costumul de antrenor, după aproximativ 20 de ani de handbal la cel mai înalt nivel, timp în care a câștigat patru titluri naționale, a evoluat în trei campionate, România, Elveția și Germania (Bundesliga), a fost căpitanul echipei naționale la Campionatul Mondial din 2009 și a adunat 154 de selecții.  

Văzut la un moment dat chiar și un posibil conducător în handbalul românesc pentru diplomația de care a dat dovadă de-a lungul timpului, dar și pentru modul cum privește lucrurile, Sandu Iacob a avut o retragere discretă ca jucător. „Cred că întreaga mea cariera mea a fost discretă, nu am vrut să ies în evidență”, susține interul dreapta care s-a retras ca jucător tot de la HC Vaslui și care a mai evoluat de-a lungul timpului la Steaua, Fibrex, HCM Constanța, Știința Bacău, Potaissa Turda, Energia Tg. Jiu, TV Endingen (Elveția) și Lubbeke (Germania). Fostul internațional român a acceptat un dialog cu ProSport înaintea primei provocări ca antrenor principal, după ce a făcut un prim pas în noua sa meserie la echipa națională, ca antrenor secund al lui Aihan Omer. În aceste zile, Sandu Iacob se află în tabără cu copiii de la Golden Kids Bacău (școala de handbal pe care a deschis-o în Bacău alături de Răducu Tamaș și Ionuț Rotaru), un proiect în care a investit foarte multă pasiune.

Ai acceptat propunerea echipei HC Vaslui de a prelua echipa ca antrenor principal, înseamnă că ai renunțat definitiv la a mai juca handbal profesionist. Când ai luat această decizie?
Decizia am luat-o încă din februarie, când am jucat ultimul meci oficial. Nu eram foarte mulțumit de ce mi se întâmplă și am spus că e timpul să spun stop. M-am uitat în oglindă și mi-a arătat realitatea.

Din punctul nostru de vedere, ai fost unul dintre cei mai importanți jucători români după Revoluție. Tu cum ți-ai evalua cariera?
Am avut o carieră importantă pentru vremurile pe care le-am traversat. Dacă ar fi însă să mă compar cu generațiile mai apropiate, precum cea a lui Robert Licu, distanța e mare.

Ai avut totuși o retragere discretă…
Cred că întreaga mea cariera mea a fost discretă, nu am vrut să ies în evidență. Mi-au sugerat câțiva apropiați să fac un meci de retragere, dar atunci cum ar fi trebuit să procedeze cei din generațiile anterioare, care au câștigat titluri mondiale și medalii la turneele finale?

Dacă ar fi să privește puțin în urmă, care este cel mai frumos moment al carierei?
Fiecare moment a fost plăcut, alături de colegii pe care i-am avut și susținătorii morali ai echipelor. De la prima Cupă a României, câștigată în 1996 cu Steaua și culminând cu evoluția la Campionatul Mondial din 2009, în care l-am avut alături pe Petru Paleu, ca susținător și sponsor al echipei naționale masculine, fiecare moment a avut o importanță deosebită în cariera mea.

La Mondialul din 2009 ai fost și căpitanul echipei naționale. La final de carieră, te consideri un jucător împlinit?
Prezența la un Campionat Mondial e satisfacția majoră din punctul meu de vedere. Nu știu cum e să participi și la un Campionat European, dar faptul că am făcut parte din echipa națională la un turneu final mă face să fiu împlinit.

Privind și reversul medaliei, ai vreun regret la final de carieră ca jucător?
M-am gândit prea puțin la acest aspect. Prefer să privesc mai târziu spre ce nu am reușit să fac.

154 de selecții la națională e o cifră mulțumitoare?
Da. Cei care m-au susținut și ei se pot mândri cu această cifră.

Cum este trecerea de la jucător la antrenor?
Pot trage concluzii pe acest subiect ceva mai încolo. Până în prezent am fost doar antrenor secund al lui Aihan Omer la echipa națională, iar tot ce am avut de făcut au fost lucruri pe care le-am stăpânit fără probleme, n-am avut emoții. Rămâne de văzut cum va fi din postura de antrenor principal. Voi avea 17 colaboratori la HC Vaslui, adică jucătorii, plus încă 7-8 membri care vor compune staff-ul, începând de la director și până la medic și fizioterapeut. În viziunea mea, toți suntem parte integrantă a unei echipe și fiecare are un rol important pentru atingerea unui obiectiv, să facem handbalul la modul conștient, să facem tot ce depinde de noi pentru a ajunge la rezultatele propuse.

Ai definitivat lotul echipei HC Vaslui pentru sezonul următor?
Lucrurile încep să se clarifice. Mai sunt de semnat câteva contracte și putem spune că avem definitivat și lotul.

Ce noutăți vor fi la HC Vaslui?
Până nu vom avea contractele semnate nu putem spune ce jucători noi avem.

Știați că avem o pagină de Facebook dedicată handbalului?