Reabilitarea bazinului olimpic din Alba Iulia și Sala Polivalentă din Cluj sunt ultimele „bijuterii” apărute pe hartă în 2014. 17 construcții decente, executate în ultimii ani, a identificat ProSport, în infrastructura sportului românesc. Cele mai importante investiții au fost efectuate în București, Cluj, Brașov și Ploiești.
Sportul este probabil cea mai ieftină modalitate pentru promovarea țării în străinătate, în sens pozitiv. Sportul este activitatea care influențează destine, definește personalități, creează modele pentru societate. Ideea de competiție poate antrena comunități întregi. Și totuși, sportul nu este exploatat pe măsura așteptărilor în România.
Performanțele sportive sunt cu mult sub ceea ce aveam, spre exemplu, în urmă cu 20 de ani! Poate și mai important, publicul din arene a cam dispărut. Spectatorul din ziua de azi nu prea se mai simte confortabil în stadioanele, sălile construite în urmă cu câțiva zeci de ani. Senzație este de respingere, de „vechitură”. În România postdecembristă s-au făcut foarte puține investiții în infrastructură, un aspect care la prima vedere poate că nu contează, dar care are un rol extrem de important.
O performanță sportivă poate fi „trezită” și de interesul manifestat de comunitate. Cu un stadion nou, cu o sală de sport mai dichisită – cu tribune de jur-împrejur, aliniate la standardele de afară, tot ceea ce înseamnă un eveniment sportiv devine mult mai interesant, mai atractiv. Acest lucru s-a și demonstrat: câți spectatori au avut Steaua sau Dinamo pe Arena Națională la meciuri de campionat și câți au avut, la intervale scurte de timp, în Ghencea, respectiv Ștefan Cel Mare? Sau: hocheiul în Brașov a fost revitalizat abia după ce s-a construit un patinoar nou. Iar exemplele pot continua.
La evenimentele importante, aleile de la Arena Națională sunt neîncăpătoare
Pe de altă parte am observat nenumărate cazuri în care echipe puternice din România au fost nevoite să se „mute” în competițiile europene, din propria casă, pentru că n-au avut săli, stadioane omologate pentru a evolua la cel mai înalt nivel. Din handbal vin cele mai elocvente exemple: Oltchim, HCM Constanța.
Infrastructura sportivă din România este precară, abia în ultimii ani începând să se miște câteva lucruri și în acest sens. Campionatul European de fotbal din 2020 se desfășoară la noi în țară pentru că este vorba doar despre o ediție jubiliară și am avut nevoie la dosar doar de un stadion – categoria cinci stele. Orice al eveniment sportiv major (handbal, baschet, volei) este aproape imposibil de organizat în acest moment în România, atât timp cât avem la dispoziție o singură Sală Polivalentă de dimensiuni mai mari – Clujul – apărută pe hartă în urmă cu aproximativ o lună.
Cam așa ar trebui să arate o Sală Polivalentă în ziua de azi. Prima arenă la standard occidental a apărut la Cluj
Din 2010, statul român a investit aproximativ 500.000.000 de lei (puțin peste 100 milioane de euro), prin Compania Națională de Investiții (CNI), în construirea a 200 de săli de sport. După ani întregi de așteptări au apărut săli de jocuri la Craiova, P. Neamț, Călărași, Dinamo, au fost reconsolidate și așa-zis modernizate arenele din Ploiești și Brașov (în ambele săli există însă locuri în care nu există vizibilitate pentru întreaga suprafață de joc). Majoritatea investițiilor s-au făcut totuși în săli de educație fizică și sport sau săli de sport școlare cu nivel de practică sportivă competițională locală, așa cum au fost denumite de CNI.
Din puncte de vedere statistic, investițiile CNI în infrastructura sportivă, în perioada 2010-2013, arată astfel:
Cele mai importante 17 baze sportive construite în ultimii ani se cifrează la aproximativ 425 de milioane de euro. Banii au venit atât de la autoritățile locale, cât și de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRT) prin Compania Națională de Investiții. Pe categorii, bazele sunt împărțite astfel: stadioane – 3, săli polivalente – 7, patinoare – 3, bazine de polo, olimpice – 4.
Dinamo și-a îmbogățit infrastructura cu un bazin pe care îl așteaptă de 7 ani
Două dintre aceste baze sunt la cel mai înalt nivel, Arena Națională, utilizată în principal de fotbal, și Sala Polivalentă din Cluj. Pentru stadionul cu care România se va prezenta la Euro 2020 a costat mai bine din jumătate de suma cheltuită pentru celelalte 16 arene, adică 243 de milioane de euro. La categoria „reușite” pot fi trecute și alte investiții din lista prezentată de ProSport, în special stadioanele de fotbal și bazinele de polo.
Pe localități, cele mai mari investiții în infrastructură sportivă s-au făcut în București – 260.500.000 milioane de euro. Capitala a fost urmată la acest capitol de Cluj – 62.000.000 de euro, Brașov – 28.800.000 euro și Ploiești – 22.000.000 euro.
Ne calificăm la EURO 2024
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER