Luis Enrique sau Guardiola? Comparația e la îndemână. 50 de victorii din 60 de meciuri, un procentaj uimitor al victoriilor, de 83,7 la sută, cu mai bine de 15 procente peste recordul lui Guardiola din sezonul 2008-2009, anul precedentei triple, 21 de goluri înscrise în plus față de acum 6 ani, 16 goluri mai puțin primite. După finala câștigată în fața lui Juventus, e tentant să te întrebi dacă Luis Enrique este un antrenor mai bun decât Guardiola, iar fanii Barcelonei au o dilemă serioasă și savuroasă în același timp.
Enrique e un asturian peltic adoptat în Catalunia acum 19 ani după ce a jucat 5 sezoane pentru marele dușman, Real Madrid. Al doilea este crescut la academia La Masia în spiritul „mes que un club”. Guardiola a manageriat clubul după ideile lui Johan Cruyff, creatorul Barcelonei moderne, iar cele 14 trofee câștigate în 4 ani certifică succesul filosofiei. În vara lui 2013, după venirea lui Neymar, Cruyff spunea că l-ar vinde pe Messi pentru a evita conflictul dintre personalitățile puternice din vestiar. Guardiola nu și-a pus problema vânzării argentinianului, însă, spre exemplu, l-a îndepărtat pe egocentricul Ibrahimovici atunci când atacantul a cerut mai multă atenție decât furnicuțele Xavi și Iniesta. „E un laș fără coloană. N-a avut curaj să-mi vorbească în față”, l-a acuzat suedezul pe Pep în autobiografia „I am Zlatan”.
Cruyff l-ar fi vândut pe Messi, Enrique l-a primit și pe Suarez
Din fericire, în ciuda sugestiilor lui Cruyff, Luis Enrique l-a moștenit și l-a păstrat pe Messi. L-a găsit la instalare și pe Neymar, iar clubul i-a mai făcut cadou un bonus, un uruguayan de 27 de ani pe nume Luis Suarez, cu un instinct de prădător, dar cu un caracter dificil. Pe hârtie, Barcelona avea în vara trecută cel mai bun atac din lume. Trei atacanți înspăimântători. În practică, în vestiar, Enrique trebuia să controleze ego-urile celor trei și să asigure bunăstarea altor titulari cu vechime în club: campionii mondiali Xavi, Iniesta, Pique, Busquets și brazilianul Dani Alves.
La începutul lui ianuarie 2015, Suarez marcase doar 4 goluri, echipa pierduse 4 meciuri, iar Luis Enrique era ca și demis de la Barcelona, în urma unui conflict cu Messi în vestiar. Într-un meci cu Real Sociedad, asturianul avusese tupeul să-i ofere banca de rezerve fotbalistului abonat la Balonul de Aur. Directorul sportiv Andoni Zubizarreta, legenda clubului care insistase pentru aducerea lui Enrique, a fost demis, protejatul său a scăpat ca prin urechile acului. Ce l-a salvat pe antrenorul care a reușit sâmbătă seară o triplă incredibilă? Explicația poate fi căutată în trecutul său, într-o perioadă în care avea un coleg pe nume Gică Hagi.
Efectul finalei berlineze n-a trecut. Golurile lui Rakitic, Suarez și Neymar continuă să curgă la televizor, pozele de la sărbătoarea catalanilor acaparează rețelele de socializare. Suntem în 9 iunie 2015. Nu mulți știu că pe 7 iunie, a doua zi după Barca – Juve 3-1, s-au împlinit 23 de ani de la un meci care a consolidat renașterea clubului FC Barcelona. A fost ultima partidă a lui Gheorghe Hagi în La Liga pentru Real Madrid, penultima în tricoul blanco (Hagi avea să mai joace 12 minute în finala Cupei pierdută cu Atletico Madrid, 0-2), iar colegul său, Luis Enrique, a fost martor la dezastrul de la Santa Cruz. În acel sezon, vestiarul plin de vedete de la Madrid a făcut implozie, Hagi fiind una dintre cauzele principale, iar asta a costat-o scump pe Real.
Episodul s-a petrecut în ultima etapă din sezonul 1991-1992. Până în ianuarie, teribilă coincidență cu acest sezon, Real Madrid dominase categoric campionatul. Nu pierduse niciodată și câștigase 12 din primele 15 etape. Pe 3 ianuarie 1992, echipa antrenată de Radomir Antici a avut 5 puncte în fața Barcelonei, dar atunci se dădeau doar două puncte la victorie. Diferența ar fi fost astăzi de 8 puncte.
Declarația care l-a transformat pe Hagi în dușmanul lui Butragueno
Pe 7 iunie 1992, liderul Real Madrid a venit în Tenerife pentru meciul decisiv. Echipa stătea pe primul loc din etapa a șaptea, însă diferența față de Barcelona se redusese la un punct, cu doar 90 de minute rămase de jucat din acel sezon. Trupa lui Cruyff trebuia să câștige pe Camp Nou cu Athletic Bilbao, dar avea nevoie și de ajutorul lui Tenerife.
Titular, Hagi făcuseun sezon excelent, mult mai bun decât primul de după transferul în străinătate de la Steaua, în vara lui 1990. Era al 35-lea meci de campionat pe care-l începea, dăduse 12 goluri și alte pase decisive, în timp ce în Cupa UEFA jucase de 10 ori și marcase trei goluri. Din exterior, se părea că românul se adaptează, deși presa spaniolă continua să-l critice. „Hagi e în același timp o pacoste și o binecuvântare pentru Real Madrid”, scria El Pais în primăvara acelui an, cu referire la execuțiile superbe ale românului, dar și la individualismul din joc și la disponibilitatea sa redusă de a face faza defensivă. În vestiar însă, atmosfera era stricată definitiv.
Echipa are nevoie de o minge, iar Hagi, care e foarte bun, de alta doar pentru el Ramon Mendoza, președintele lui Real, 1991
Decarul român avea dușmani puternici. În vestiar, legea era făcută de legendarul atacant Emilio Butragueno. „El Buitre”, sau „Vulturul”, avea propriul grup din care mai făceau parte Sanchis și Michel. Cu câțiva ani în urmă, cei trei plus Martin Vazquez și Pardeza alcătuiseră ceea ce presa spaniolă a numit La Quinta del Buitre. Toți erau crescuți la academia clubului, prieteni la cataramă, iar Real Madrid câștigase cu ei 5 titluri consecutive între 1986 și 1990. Dominația avea însă să fie întreruptă brusc.
În mai 1990, cu o lună înaintea Mondialului din Italia, Hagi a fost transferat de la Steaua din postura de vedetă a fotbalului european. Întrebat de presa spaniolă despre viitorul său coleg, Michel declara: „E o achiziție importantă. Nu vreau însă să-mi dau cu părerea din respect pentru alți jucători din echipă care pot fi afectați de sosirea lui Hagi”. Neoficial, în club se vorbea că Hagi urma să-l înlocuiască pe Martin Vazquez, prietenul lui Michel și Butragueno. Ajuns în Spania, la prezentarea oficială, românul a dat o declarație ambițioasă care avea însă să-l urmărească în următorii 2 ani: „Știu că am venit să-l înlocuiesc pe Martin Vazquez și sper să egalez performanțele lui sau chiar să le depășesc”. Din acel moment, Hagi a devenit dușmanul grupului lui Butragueno, însă nici jucătorii tineri spanioli nu erau indiferenți la conflict. În timpul sezonului, nemulțumit de individualismul decarului, Fernando Hierro – care avea atunci doar 22 de ani – a strigat la un moment dat: „Blestemat să fie românul ăsta!” La câteva săptămâni după venirea lui Hagi, Martin Vazquez a plecat la Torino, iar vestiarul lui Real Madrid, plin de vedete, a rămas ca un butoi de pulbere în așteptarea scânteii. Real Madrid: Chendo, Buyo, Michel, Hierro, Tendillo, Villarroya (rândul de sus); Hagi, Butragueno, Milla, Luis Enrique, Sanchis ((rândul de jos)
Mă cunosc bine cu Hagi, este un mare jucător pe care-l respect și îl apreciez, iar relația noastră este foarte bună, dar nu am avut ocazia să-i pasez nicio minge lui Hagi! Emilio Butragueno, 2010
Dinu: „Antici mi-a spus că Hagi nu era înghițit de Quinta del Buitre”
În 1991, Real a pierdut titlul în fața Barcelonei lui Cruyff. În acea perioadă, antrenorii veneau și plecau de pe Bernabeu. Toshack l-a promit pe Hagi, însă a fost demis în noiembrie 1990. Cei doi nu avuseseră o relație grozavă. I-a urmat Alfredo di Stefano care a condus echipa până în martie 1991, luna numirii lui Radomir Antici. În sezonul următor, formația lui Antici a dominat catergoric campionatul în prima parte, dar sârbul a fost demis în ianuarie 1992, când Real avea 7 puncte avans față de Barcelona. Cornel Dinu explică pentru ProSport: „M-am întâlnit cu Antici la Belgrad la scurt timp după ce a fost dat afară de la Real și mi-a spus că Hagi e un jucător extraordinar pe care el l-a apreciat, însă nu era înghițit de Quinta lui Butragueno. După plecarea lui Antici, a venit Leo Beenhakker, iar Hagi a fost din nou marginalizat. Președintele Ramon Mendoza a încercat să-i împace pe Hagi și Butragueno, îi mai chema pe jucători la un grătar, însă grupul spaniol nu-l suporta pe Gică”.
După pierderea titlului în 1991, Radomir Antici completase vestiarul Realului cu încă o vedetă, compatriotul său de atunci, iugoslavul Robert Prosinecki, și cu un tânăr atacant de 22 de ani de la Sporting Gijon, Luis Enrique. Actualul manager al campioanei Europei fusese promis Barcelonei de președintele lui Gijon, Atletico Madrid stătea la pândă, însă Real l-a transferat pe 300 de milioane de pesetas (aproape 3 milioane de dolari la acea vreme), plus 300 de milioane de pesetas salariu. Venit ca atacant, Luis Enrique a fost reprofilat mijlocaș sau fundaș. Butragueno era intangibil în atacul Realului.
Luis Enrique și Hagi au fost colegi de vestiar un sezon, timp în care Real Madrid a ratat dramatic toate obiectivele
Nu am nicio preferință pentru vreuna dintre cele trei echipa mari. Sunt mulțumit la Gijon, însă recunosc că mi-ar plăcea să joc pentru unul dintre granzi Luis Enrique, 21 iunie 1991
După demiterea sârbului Antici, grupul dezbinat antrenat acum de Beenhakker s-a târât până la finiș. Între 3 ianuarie și 7 iunie, Real a pierdut 6 meciuri și mai avea doar un punct avans înaintea partidei din deplasare cu Tenerife. Barcelona venea tare din spate, propulsată și de adrenalina câștigării Cupei Campionilor, pe 20 mai 1992. Pare amuzant acum, însă victoria cu Sampdoria din finala de pe Wembley a egalat scorul trofeelor Cupa Campionilor între Steaua și Barcelona: 1-1. Între timp, echipa antrenată acum de Luis Enrique a câștigat „Urecheata” de încă patru ori.
Hagi dă un gol magnific, Real pierde titlul de la 2-0
Înapoi pe 7 iunie 1992. Real Madrid, cu Hagi titular și Luis Enrique pe bancă, a început meciul cu Tenerife în forță. În minutul 8, Hagi a driblat scurt în partea dreaptă și a centrat cu piciorul lui mai slab, dreptul, peste tot careul în zona în care se afla doar Fernando Hierro. Tânărul spaniol a înscris cu capul al 21-lea său gol în acel sezon, o cifră absolut incredibilă pentru un fundaș-închizător. Douăzeci de minute mai târziu, Hagi a marcat unul dintre cele mai spectaculoase goluri din carieră. Românul a executat o lovitură liberă de la 24 de metri, iar mingea s-a dus ca un obuz aproape de vinclu, bară transversală-gol. Era minutul 28 și practic de unul singur Hagi rezolva meciul care promitea să readucă Realului titlul după o pauză de un an. La Quinta del Buitre: Butragueno, Pardeza, Michel, Sanchis și Martin Vazquez, reunită pentru o poză la mijlocul anilor ’90 Martin Vazquez, Michel, Butragueno și Sanchis la finele anilor ’80, după plecarea lui Pardeza la Zaragoza, dar înainte de venirea lui Hagi
Din acel moment însă, sezonul s-a dezintegrat ca o mașină de lux care se zdrobește în viteză de un zid. Tenerife a marcat un gol până în pauză, Luis Enrique a intrat pe teren în minutul 59, iar Hagi a fost înlocuit în minutul 73, la câteva minute după ce Real rămăsese în 10 prin eliminarea lui Villarroya. Pe margine, în drum spre bancă, românul a fost oprit pentru un mini-interviu:
Reporter: Gică, partida s-a complicat! Hagi: Omule, știam de dinainte că partida e complicată, dar încă avem avantaj de un gol. Să sperăm că rămâne așa rezultat.
Speranța lui Hagi s-a năruit aproape instantaneu. Patru minute mai târziu, după ce Butragueno a ratat singur cu portarul o ocazie uriașă de a face 3-1, brazilianul Ricardo Rocha își înscria un autogol stupid. Era 2-2, scor la care Barcelona, care conducea cu 2-0 pe Bilbao prin dubla lui Stoicikov, devenea campioană pentru al doilea an la rând. Real a repus mingea de la centru, însă 15 secunde mai târziu Buyo o scotea din nou din poartă după ce încercase să salveze o pasă ridicolă trimisă înapoi de colegul său Sanchis.
Real Madrid a ratat titlul în mod inexplicabil, iar filmul acelei zile – inclusiv pasa de gol, golul și interviul lui Hagi – poate fi vizionat în imaginile video din deschiderea acestui material. Trei săptămâni mai târziu, echipa lui Beenhakker pierdea și finala Cupei cu Atletico, iar olandezul era demis. După câteva zile, Hagi a părăsit echipa, deși făcuse cel mai bun sezon din cariera sa la cluburile din vestul Europei. Românul a fost vândut la Brescia lui Mircea Lucescu, avea să ajungă în 1994 la Barcelona și să-și încheie cariera în glorie la Galatasaray. La scurt timp după plecarea sa, Martin Vazquez se întorcea la Real, în vestiarul dominat de prietenul său Butragueno.
Luis Enrique a jucat la Real până în 1996, perioadă în care a câștigat un titlu, o cupă și o supercupă a Spaniei. Transferat la 26 de ani pe Camp Nou, Enrique a fost inițial privit cu reținere de fani. În cele din urmă avea să câștige 7 trofee și să devină căpitanul Barcelonei. „Rar m-am simțit apreciat de suporterii Realului și de aceea nu am amintiri plăcute de la Madrid”, avea să mărturisească peste ani antrenorul proaspăt-campioanei europene.
Care este secretul lui Luis Enrique
Printre amintirile neplăcute din perioada Madrid este și ostilitatea din vestiar între grupul lui Butragueno și românul Hagi, tensiune care a devorat 4 antrenori în doi ani. La mijlocul sezonului încheiat acum trei zile, într-un vestiar plin de orgolii uriașe, Luis Enrique a fost el însuși ținta ostilității, iar dușmanul său s-a numit Lionel Messi, argentinianul considerat de mulți cel mai bun fotbalist din istorie. Într-o asemenea situație, antrenorul are deja semnată o demisie în alb și așteaptă căderea lamei peste grumaz. Imaginea cu el și Messi îmbrățișați pe gazonul din Berlin, la capătul finalei, pare acum firească, însă în ianuarie o asemenea ipostază ar fi echivalat cu poza lui Putin pupându-se pe obraji cu Obama.
Ce nu au reușit antrenorii lui Hagi de la Real și a făcut acum fostul său coleg de echipă? Cum a transformat un sezon compromis de tensiunile interne într-unul în care a bătut recordurile lui Guardiola? Luis Enrique este aruncat în aer de jucătorii săi după un sezon de neuitat. Messi, în plan apropiat, privește de la o distanță de un metru
Amatorii de culise spun că Luis Enrique a avut noroc chiar cu Guardiola, care i-ar fi telefonat în secret lui Messi, spunându-i să nu plece de la Barcelona. Amintiți-vă!. La începutul lui ianuarie, varianta plecării argentinianului la Manchester City suna realist.
Cei care pun preț mai mult pe știință susțin că Luis Enrique a fost salvat de psihologul său, Joaquin Valdes. Cei doi sunt aproape inseparabili. În timpul conferințelor de presă ale antrenorului, specialistul stă într-un colț, lângă pupitru, și urmărește. Apoi, analizează împreună cu Luis Enrique discursul, gesturile, chiar și glumițele inerente. Pare logic și simplu! Ai un conflict în vestiar, te salvează psihologul pe care Real Madrid nu-l avea pe vremea lui Hagi și Butragueno și care învârte cheița din creierul lui Xavi sau Iniesta.
În fine, a treia categorie, a celor care își spun realiști, susține că, de fapt, Luis Enrique a dorit să impună vedetelor sale un regim sever, autoritar, însă a dat înapoi după conflictul dur avut cu Messi la începutul lui ianuarie. Din acel moment, antrenorul s-a apropiat de jucători, a relaxat ședințele de pregătire, le-a dat mai mult timp liber lui Messi, Neymar și Suarez, iar relația cu orgolioșii din vestiar s-a sudat treptat.
La 23 de ani și o zi după probabil cea mai mare dezamăgire din cariera sa de fotbalist, Luis Enrique a trăit sâmbătă cel mai important moment ca antrenor. În fața televizorului, un fost coleg din vestiarul veninos de la Real a urmărit curios finala Barcelona – Juventus. Hagi a recunoscut mereu că filosofia sa e puternic marcată de Cruyff, cel care spunea că l-ar fi vândut pe Messi pentru a evita o ciocnire de orgolii cu Neymar. Asturianul Luis Enrique s-a abătut de la calea creatorului Barcelonei moderne, fără însă a încălca valorile clubului catalan.
La câteva minute după finală, Enrique a declarat că nu știe dacă va mai continua la Barcelona. A simțit, probabil, că în momentul în care jucătorii săi l-au aruncat în sus, mâinile unui fotbalist nu i-au susținut greutatea. Numele acestuia este Lionel Messi.
De fiecare dată când venea în discuție fotbalul românesc, Luis Enrique îmi spunea «Gică Popescu ce face?, dar Gică Hagi? Salută-i când vorbești cu ei, jucători extraordinari, dar, în primul rând, oameni extraordinari Bogdan Lobonț, ianuarie 2013
Care e cel mai bun mijlocaș central ofensiv al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER