O poveste aparte, confirmată indirect, printr-un dialog redat în carte, și de Mircea Sandu, o reprezintă tentativa unor oameni din Securitate de a prelua controlul asupra fotbalului.
Mircea Angelescu susține că vârful de lance al planului au fost frații Păunescu. „Cei trei frați Păunescu – Valentin (n.r. – decedat între timp), Viorel și George Constantin – au făcut și continuă să facă parte din cercul celor ce-au știut să se implice atât în Securitate, cât și în fotbalul românesc. (…) Parcă prin 1994-1995, am auzit că George Constantin Păunescu fusese ofițer de grad înalt în Ministerul de Interne, mai exact, colonel de Securitate și, respectiv, director în Ministerul Comerțului Exterior de atunci”, spunea Angelescu.
Monstruoasa coaliție
Puciul a început, conform celor scrise, în decembrie 1992, când s-a constituit Asociația „Național Fotbal Club”, organizație care reunea diverși oameni cu bani și funcții, al cărei președinte a fost ales George Constantin Păunescu. Din această calitate, afaceristul a devenit, până în 1998, și președinte onorific al FRF. Iată cum descrie Mircea Angelescu componența acestei asociații. „În rândul membrilor fondatori ai Asociației Național Fotbal Club se află mai mulți oameni, printre care Cataramă Viorel, Dănescu George Ion (fost ministru de Interne), Victor Stănculescu (fost ministru al Apărării), dar și foști securiști din Ministerul de Interne, Dună Constantin (Banca „Ion Țiriac”) – fiica lui căsătorită cu Valentin Ceaușescu – și Mâșu Ștefan, fost securist la Ministerul Comerțului Exterior, Bobei Eugen, fost securist tot la MCE, Arnăutu Eugen, fost securist la Ministerul de Interne”.
Scopul NFC, înființată inițial în ideea de a ajuta fotbalul, a fost, în realitate, după cum spune Mircea Angelescu, de a acapara FRF, LPF, Steaua și Dinamo. Concluzia lui Mircea Sandu, trasă în fața lui Mircea Angelescu: „Se vede clar ce intenționa George Constantin Păunescu: planul, socoteala lui vădită era să extindă la maximum pentru a acapara fotbalul românesc. (…) Ei au încercat să aibă putere absolută în fotbalul românesc”.
Mircea Sandu: „Voiau să acapareze în întregime FRF”
Bătălia finală pentru FRF s-a dat, după cum i se confesa Sandu lui Angelescu, în 1995. În tabăra adversă: George Constantin, Viorel și Valentin Păunescu, generalul George Ioan Dănescu, Dumitru Dragomir, Duna Constantin, libanezul Fathi Taher. Cei 200.000 de dolari împrumutați de ultimul către FRF ar fi constituit pretextul. „De fapt, voiau să acapareze în întregime FRF, să facă ei din ea un instrument docil, iar Național Fotbal Club să devină proprietatea lor. Într-un cuvânt, voiau să dețină puterea atât la FRF, cât și la cele două mari cluburi, Steaua și Dinamo”, explica Mircea Sandu.
Venirea Convenției Democratice la putere, în 1996, a stopat brusc atacul fostei Securități asupra FRF. În parte, planul a reușit în final, pentru că Dumitru Dragomir (semnatar al protocolului, în calitate de reprezentant al clubului Dinamo în 1993) e acum șef la LPF, generalul George Ioan Dănescu (decedat în 2002) a condus, până în 1996, la Dinamo și Petrolul, în timp ce frații Păunescu au condus Craiova (1992-1996) și Steaua (1998-2003). Fathi Taher a fost, la un moment dat, asociat cu Copos la Rapid.
„Oamenii politici din fosta Securitate, atât frații Păunescu (n.r. – George Constantin și Viorel), cât și alți oameni, se pare că s-au luat după modelul practicat actualmente la Dinamo”, Mircea Angelescu
„Angelescu prindea muște”
Viorel Păunescu, unul dintre cei acuzați de Mircea Angelescu în cartea sa, a reacționat cu calm: „Doar fratele meu a fost ofițer, eu nu. Atunci când a scris cartea, Angelescu prindea muște. Adică era senil. A fost un mare bețiv și, la sfârșit, senil. Îmi pare rău să spun astfel de lucruri, dar așa a fost. El a fost cu adevărat ofițer de securitate. A fost un activist și a dus-o foarte bine pe vremuri. Nu e o surpriză ce scrie Angelescu, dar n-are nicio importanță. Păi, Angelescu l-a atacat și pe Mircea Sandu, care-l întreținea!”. Fratele lui George Constantin Păunescu spune că inițiativa „Național Fotbal Club” a plecat chiar de la FRF: „A fost o acțiune destinată să ajute fotbalul. Taher i-a împrumutat cu bani, fratele meu le-a dat drept premiu 13 mașini, pentru calificarea la Mondialele din 1994… Cu Dinamo și cu Steaua n-are nicio legătură. S-au unit atunci mai mulți oameni pentru a da o mână de ajutor”. Viorel Păunescu știe și că Dragomir n-a fost atât de malefic precum e prezentat: „A fost ofițer de Miliție, dar el era cu sportul. Avea tot atâta treabă cu Miliția cât am eu cu cutremurul din Pacific. După Revoluție, mi se pare că nici nu i-au mai fost recunoscute gradele”.
Ne calificăm la EURO 2024
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER