Într-o viață plină de zbucium, Ion Țiriac își găsește liniștea urmărind și analizând sportul alb. De la noi și de pretutindeni. Omul care a pus împreună cu Ilie Năstase piatra de temelie a tenisului românesc consideră că reducerea numărului de turnee futures, dar și renunțarea la serviciile lui Andrei Pavel va arunca tenisul de la noi pe un drum spre pierzanie. Discuția prezentată în ProSportul de ieri a continuat și pe tema Premiilor Laureus.
Domnule Țiriac, ați fost recent la Londra, la Premiile Laureus… Istoria cu Laureus e una foarte veche. Un bun prieten de-al meu, fotograf sârb, mi-a spus acum vreo 20 de ani: „Ion, trebuie neapărat să faci Oscarurile pentru Sport!”, iar eu i-am răspuns prompt: „Eu n-am timp nici să mă duc în stânga, nici în dreapta, d-apăi să mai fac Oscaruri. Dar vă susțin!”. Până la urmă, el s-a înțeles cu grupul Mercedes și cu Rupert, proprietarul Cartier și Piaget, om foarte mare de business, și așa au finanțat primul Laureus, care nu s-a mai numit Oscarul pentru Sport. E o treabă logică, pentru că, dacă actorilor le decernezi statuetele Oscar, sunt zeci de mii de atleți la nivel foarte ridicat, câteva mii la nivel excepțional și sunt câțiva la nivel extra. Laureus se ocupă de această ultimă categorie. Și faptul că la premiile Laureus te aleg oamenii tăi, cei care au fost și ei sportivi mari, e cât se poate de bine. Se pare că tenisul e abonat la Laureus după ce Federer a câștigat doi-trei ani. Șefii mei, Nadia și Năstase, au optat tot pentru un personaj din sportul alb.
Novak Djokovic? El este un fenomen, dar numai pe jumătate. E un tânăr care a început foarte greu, cu foame! S-a antrenat și în România. Hărădău a venit la mine să-i dea un wild‑card unui sârb și mi-aduc aminte că l-am văzut zece minute și mi-a fost de ajuns să-mi dau seama că ar putea ajunge lider mondial. Djokovic s-a schimbat în ultimii doi ani pentru că joacă mult mai aproape de linia de fund. El ia mingea imediat ce sare, în urcare, și își împinge adversarul din ce în ce mai mult în spate, acesta e motivul pentru care lui Djokovic i-a fost mai ușor cu Nadal, decât cu Murray. Finala? A fost dramatică, dar din punct de vedere tehnic n-a impresionat.
A fost Djokovic mai bun ca Messi în 2011? Novak are și talentul să facă din toate meciurile ceva special. Și pentru acest amănunt el are toate meritele la spectacolul sportului mondial. Cu tot respectul pentru Messi, Djokovic a fost cel mai bun sportiv al anului trecut și n-am niciun dubiu în această privință.
Ce ați discutat cu Novak? Pe mine m-au rugat cei de la Laureus să urc pe terasă, la minus 7 grade Celsius și să fac un interviu cu Djokovic. I-am spus: „Măi, Nole, tu îți aduci aminte de România?”. Și el mi-a răspuns: „Cum să nu-mi aduc aminte că m-am antrenat și-n România!”. El nu avea destui bani să se pregătească la Belgrad și a venit la noi. Parcă la Baia Mare. E un om cu o ambiție deosebită și și-a schimbat mult și caracterul. El era deosebit de exploziv, urla, sărea! Acum ține totul în interior și, ați văzut, când a terminat meciul, a început să-și rupă hainele de pe el. E sârb! E sârb! O națiune mică, dar care într-o săptămână a câștigat Campionatul European de Polo, turneul de Grand Slam din Australia și argintul european la handbal masculin. L-am întrebat: „Măi, Nole, anul acesta ai două Wimbledonuri… Cel obișnuit și cel de la Jocurile Olimpice. Care e mai greu?”. „Cel mai ușor o să fie în pauza dintre ele, când pot și eu să mă odihnesc”, mi-a răspuns.
100 de dolari pentru victoria la dublu de la Roland Garros!
Când vi se pare că s-a schimbat cel mai mult tenisul? Acum vreo 20 de ani, la Roland Garros, la finala dintre McEnroe și Lendl (n.r. – 1984, a câștigat Lendl în cinci seturi), eu am avut privilegiul să comentez pentru televiziunea națională franceză și, după meci, am luat o tablă și un creion și am scris că din momentul acela tenisul s-a schimbat. Că va începe să devină un fel de ping-pong pe un teren mult mai mare și asta s-a întâmplat. Acum, sunt prea multe turnee, iar jucătorul care știe să le aleagă și să-și facă un program în care să îmbine efortul cu pauza are un mare avantaj. Tenisul e foarte bănos, după fotbal și Formula 1 e cel mai bănos. Un jucător bun de tenis face 20-25 de milioane de dolari. Nu este o bagatelă, e o industrie. Nu mai e ca pe vremea în care Țiriac și Năstase au câștigat Roland Garros la dublu și au luat 100 de dolari.
Horia Tecău v-a vizitat recent. Ce v-a mărturisit sau ce l-ați sfătuit? Tecău s-a specializat la dublu, pe vremea mea eu jucam tot. Am avut prilejul să discut cu domnul Tecău, care a venit în biroul meu și am fost onorat să am acasă un câștigător de Grand Slam. El mi-a zis „Domnule Țiriac, aș juca și la simplu, dar nu mai intru niciunde! Am evoluat atât de mult la dublu, încât nu mai am clasament la simplu. Și acum, ca să încep să joc pe la satelite la simplu sau la turnee foarte mici, unde eventual aș putea primi un wild-card… nu pot! Pentru că mi-ar strica programul la dublu. Asta e meseria mea acum și asta fac!”. Și îi dau dreptate! N-ar mai avea rezultatele de la dublu sau de la dublu mixt dacă s-ar reapuca de simplu. Eu nici nu-mi mai aduceam aminte, am citit pe la dumneavoastră, în ProSport, că eu am făcut două finale de mixt, nu una.
Dublul-mixt. E o probă dificilă, ciudată, spectacuoasă? E o probă destul de grea la tenis. Cu tot respectul, joci cu o fată alături de tine și trebuie să conviețuiești, să-ți dai seama că fata ar trebui să joace 90 la sută din potențialul ei, să ții cont că bărbatul lovește mingea cu cel puțin 30 la sută mai repede decât ea, că toți jucătorii au tendința de a returna spre adversară, și așa mai departe. Dar uite că avem și noi un rezultat mare din nou și Tecău a rămas singurul reprezentant al tenisului românesc, care după ce câștigat un titlu de Grand Slam la juniori (n.r. – cu Florin Mergea) reușește să facă performanță și la seniori. Dar tenisul din ziua de azi nu mai e pe vârste, pe kilograme, Ferrero când s-a impus la Roland Garros la juniori era deja în Top 10 ATP.
„Reducerea turneelor, o crimă”
La fete stăm mai bine… Ceea ce au făcut fetele… au făcut singure, dar să nu uităm acele 34 de turnee din România, de 10.000 de dolari premii, pe urmă 10.000 euro. Din păcate, la băieți n-am făcut bingo, cum am făcut la fete, pentru că avem cinci-șase fete bune de tot. Când vor ajunge în primele 10… nu știu, dar e bine că avem o bază acolo și se pare că vin și din spate trei junioare valoroase. Reducerea acestor turnee la mai puțin de jumătate cred că a fost o crimă. Ce înseamnă percepția conform căreia ar fi prea multe? În fiecare săptămână poți lua un punct ATP sau WTA, care e vital pentru copii, nu mai stau la coadă să vadă dacă intră sau nu pe tablou. Fetele au profitat de treaba asta, nu-mi arog vreun merit, singurul al meu este că aproape l-am violat pe Ricci Bitti (n.r. – președintele forului internațional de tenis) ca să-mi dea aceste turnee mici. Am încercat și acum și probabil că vom reuși să faceam alte trei-patru challengeruri la Arad, Timișoara, Sibiu și Brașov. La challengeruri ai mult mai multe puncte și românii vor avea prioritate. Mai mult, ai patru wild-carduri pe care le poți da juniorilor.
Unde credeți că va ajunge echipa de Cupa Davis dacă băieții nu se vor mai prezenta din cauza faptului că Andrei Pavel a fost demis de Ruxandra Dragomir? Se pare că echipa asta a noastră de Cupa Davis, cu Tecău și ceilalți, s-a răzvratit pentru că a fost dat afară Pavel, căpitanul echipei. Ei aveau o legătură foarte strânsă cu Andrei, care a fost un mare jucător de tenis, dar și un om care a dat dovadă întotdeauna că este prezent și spune „drepți”! Nu a avut niciodată pretenții, e un băiat cu mintea la el și, în 20 de ani, le-a învățat pe toate, a făcut antrenorat și-n stânga, și-n dreapta, și în Arizona, și în București. E normal ce au făcut ei! Au zis: „Domne, asta e echipa noastră, cu asta jucăm. Dacă vreți ok, dacă nu…”. Și asta e trist. Dacă și în sport începem cu greve și cu treburi de genul ăsta… Dar, pe dealtă parte, le dau dreptate. În mod normal, orice federație îi întreabă în primul rând pe sportivi și decide împreună cu ei, nu poți decide singur. Și nu văd foarte roz situația. Mi-au spus că România intră din turul al doilea și nu va putea pica din zona a doua valorică. Deci, ar putea juca și juniorii. Dar de anul viitor nu se știe…
Ceea ce a făcut Elena Udrea la Poiana Brașov este de apreciat. Ar mai trebui însă construită și o autostradă pentru a ajunge lumea la schi Ion Țiriac
Andru NENCIU [email protected] Roxana IVAȘCU roxana.ivaș[email protected]
Care e cel mai bun portar dinamovist din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER