Renegații

Resemnarea e puntea de legătură a ultimelor apariții televizate ale lui Copos și Becali. Așa e moda azi, dă bine să fii pesimist. Dacă Becali mai trage de el vreun an până să pună lacăt în Ghencea, Copos e deja la pământ din toate punctele de vedere. Părea să se întrebe doar cât mai costă un glonț ca să-l cumpere și să-l ofere celor care l-au pus cu spatele la zid. Ca să scape de povara Rapidului. Ambii se opintesc, cu perfidie, să azvârle discuția în zona din care, repliați, să poată contraataca din postura salvatorului.

Niciun fan cu scaun la cap nu le-a pretins să-și vândă acareturile din casă ca să-i poată plăti pe Goian sau Maftei. Oricâți bani ar avea sau pretind că nu mai au. Mulți, puțini, cu banii săi fiecare face după cum i se năzare. Celor doi renegați în Ghencea și-n Giulești li se reproșează de fapt că administrează alandala, cu nazuri și fudulie, cluburile la care, oricât nu le vine a crede, și ei sunt doar în trecere. Gestiune găunoasă, despre asta e vorba într-o industrie ca oricare alta și în care rezonezi ca un adevărat patron de club doar dacă ungi toate rotițele ca să meargă prăvălia. Nu când aduci bani de acasă și stai cu sacoșa de dolari la poarta clubului, precum Becali, ca să-i momești pe jucătorii neplătiți de Păunescu. Manageriatul e sămânța contestărilor, restul e o pistă falsă.