Din Liga 1, la o poştă din Austria. Impresionata poveste a fotbalistului din cartierul Marmeladă: a fost ofertat de Dinamo şi Steaua, a jucat la naţionala U21 cu Rusescu şi Gardoş, dar acum are o altă viaţă

12 ian 2016 60877 afişări Comentează şi tu Special
Din Liga 1, la o poştă din Austria. Impresionata poveste a fotbalistului din cartierul Marmeladă: a fost ofertat de Dinamo şi Steaua, a jucat la naţionala U21 cu Rusescu şi Gardoş, dar acum are o altă viaţă Fabian Teuşan (Jiul), în duel cu Ze Kalanga (Dinamo). Foto: Constantin Vlădescu / Mediafax

Cazurile de fotbalişti cu mare potenţial de creştere care renunţă timpuriu la cariera profesionită sunt din ce în ce mai dese. După ce ProSport v-a prezentat pe tot parcursul anului trecut mai multe episoade centrate pe opţiunile unor jucători care au ales să abandoneze drumul pe care şi l-au desenat de mici în minte, un nou subiect care vorbeşte despre realitatea fotbalului românesc a fost scos în evidenţă de publicaţia sibiană Turnul Sfatului.

Jurnalistul Adrian Stoinea a scris povestea impresionantă a lui Fabian Teuşan (27 de ani), un sportiv care şi-a văzut visul cu ochii. A evoluat la cel mai înalt nivel în fotbalul românesc, adunând 23 de partide în eşalonul de elită, a jucat pentru naţionalele de tineret şi şi-a cizelat tehnica pentru a ajunge la formaţiile mari din România. Dar cum totul ţine şi de capacitatea de a gestiona situaţiile în momentele cruciale, relaţiile cu antrenorii, impresarii şi cu oficialii echipelor, Teuşan nu a mai făcut pasul cel mare. Adrian Stoinea a stat de vorbă cu fostul jucător, dorit în trecut de Steaua şi Dinamo, la puţin timp după Revelion.

  • Fabian Teuşan lucrează acum la o poştă din Gumpoldskirchen, un orăşel situat la 18 km de Viena, şi se ocupă de toate coletele care ajung sau sunt trimise de la oficiul în care a început o nouă viaţă

Crescut în cartierul sibian Marmeladă, Fabian, fost internaţional de tineret şi-a îndulcit sufletul încă din copilărie bătând mingea cu prietenii din bloc. “Am crescut în cartierul Marmeladă, acolo unde băteam mingea. Şi antrenorul Vasile Armenean m-a luat şi m-a adus la Şoimii Sibiu, împreună cu fiul lui Marius. Aveam vreo zece ani. Apoi am mers la Caius Bӑra, dupӑ ce s-a desfiinţat Şoimii, dupӑ vreun an şi jumӑtate. Pentru mine nu era o echipӑ, era “unde joci”? “La Caius” (râde). Când am venit, echipa se numea Universitatea Sopo, dacă nu mă înşel, iar după ceva vreme a înfiinţat Caius Interstarul”, povesteşte Fabian pentru sursa citată.Teuşan s-a exprimat la acelaşi nivel şi pe postul de fundaş stânga, dar şi în mijlocul liniei defensive. Plasamentul, jocul bun aerian şi fizicul impresionant - 1,87 m - l-au ajutat enorm în carieră.

Nu mai puţin de 23 de meciuri prindea ţâncul zvelt şi înalt ca o barză în Divizia A la Jiul Petroşani, iar fotbalul pentru el prindea noi dimensiuni. Înainte de a-şi arăta talentul la Jiul, Fabian a trecut şi pe la Dinamo.

"Am ajuns acasă şi am plecat la Dinamo 2, am stat acolo tot aşa o săptӑmânӑ sau două, dar nu era pentru mine. Jucătorii de acolo erau cu fiţe, nu îmi plăcea deloc. Caius mă sunӑ că ӑia de la Petroşani vor sӑ merg acolo. La Dinamo 2, era antrenor Ion Marin, şi ţin minte că a venit tata după mine, Sibiu-Bucureşti direct Petroşani"

“De la Interstar trei jucători trebuiau să meargă la Jiul, iar eu la Dinamo. M-a sunat Caius dacă vreau sӑ merg cu el la Petroşani, să fac un antrenament şi apoi să venim amândoi acasă. Urma sӑ plec peste o săptӑmânӑ la Dinamo. Aveam doar ghetele la mine. Ajung acolo, facem un joc şi după fac un duş şi mă urc în maşină să venim acasă. Apoi vine Caius şi îmi zice: tu nu vii acasă că ăştia vor sӑ rămâi aici. După o săptămâna am fugit de acolo că nu ne-au lăsat să mâncăm cu echipa (copii nebuni). Eram cu un coleg, Petrescu, urcam în tren şi sunau telefoanele. Ba Caius, ba ӑia de la Petroşani… Am rӑspuns la telefon când a plecat trenul din garӑ. Am ajuns acasă şi am plecat la Dinamo 2, am stat acolo tot aşa o săptӑmânӑ sau două, dar nu era pentru mine. Jucătorii de acolo erau cu fiţe, nu îmi plăcea deloc. Caius mă sunӑ că ӑia de la Petroşani vor sӑ merg acolo. La Dinamo 2, era antrenor Ion Marin, şi ţin minte că a venit tata după mine, Sibiu-Bucureşti direct Petroşani. Când eram în parcarea stadionului a venit Viorel Duru după noi, i-a lăsat numӑrul lui Ion Marin la tata, cu mesajul: oricând Fabian are poartă deschisă aici. Şi chiar l-a sunat Ion Marin pe tata, după vreo jumӑtate de an, când era antrenor la Ceahlăul, să vorbească cu mine să merg la Piatra Neamţ”.

"Am plecat cu naţionala U-17 în Elveţia şi ne-am întâlnit cu cei de la Steaua, ne-au zis că după ce ne întoarceam semnăm cu ei, în Elveţia. Ochiroşii ne-a zis că a vorbit cu MM Stoica şi mergem sigur la Steaua. Ne-am întors şi Bicfalvi a plecat la Steaua, iar eu la Poli. Cam asta a fost povestea despre Steaua. Sunt puţine explicaţii în fotbal…

Fabian a simţit cum e să-i susure în timpane imnul României. A fost selecţionat la naţionalele U 17 şi U 19 unde a fost coleg cu Gardoş, Rusescu, Bicfalvi sau Bălgrădean, apoi impresarul său, Marcel Iancu, l-a anunţat că a intrat în vizorul Stelei.. Un vis ce ar fi putut deveni realitate. Povesteşte Fabian:  “La început, era vorba doar de mine şi Bicfalvi. Pe urmă a fost Pintilii. Sincer nu ştiu, am primit un telefon să mă uit la TV că eu cu Bicfalvi suntem doriţi la Steaua. Am plecat cu naţionala U-17 în Elveţia şi ne-am întâlnit cu cei de la Steaua, ne-au zis că după ce ne întoarceam semnăm cu ei, în Elveţia. Ochiroşii ne-a zis că a vorbit cu MM Stoica şi mergem sigur la Steaua. Ne-am întors şi Bicfalvi a plecat la Steaua, iar eu la Poli. Cam asta a fost povestea despre Steaua. Sunt puţine explicaţii în fotbal… ”. Nu a apucat să se gândească prea mult la transferul la care visa, pentru că puştiul intrase sub lupa de interes a celor de la Poli Timişoara, care văzuse în el o făclie de talent când decidea să plătească o sumă uriaşă pentru un jucător de 18 ani şi ceva: 250.000. “Cu siguranţӑ era ceva enorm pentru mine, dar nu am prea simţit ce înseamnӑ Poli…”, mai spune Fabian pentru Turnul Sfatului.

23 de meciuri a jucat în Liga 1: 11 la Jiul, 6 la Unirea Urziceni şi 6 la Gloria Buzău

A fost împrumutat apoi ba la Reşiţa, ba Buftea, ba la Gloria Buzău, dar transferul defintiv la U Cluj a venit ca o compresă rece pe fruntea asudată în antrenamente draconice, dar şi din cauza un stres cauzat de starea de incertitudine. La U însă avea să se lovească de alte obstacole. Povesteşte Fabian: “La Cluj, în B, am început titular, cu doi antrenori, italianul Palilla şi cu Papi (Popescu). Apoi a venit Ţălnar şi hop pe bancӑ. Îşi bӑga copiii de la Dinamo 2. Ghinion, eram pe acelaşi post cu un “copil”. Din cauza unor astfel de nepotisme mulţi jucӑtori tineri de valoare nu au şansa sӑ evolueze. Nu mai ai chef de nimic, plus că eu nici nu am fost un jucător de antrenament… eram obişnuit să joc mereu. Când vezi şi asta te laşi de tot…  Eram la a doua renegociere de contract, prima a fost înainte de Turda, cu mesajul: renegociezi, rămâi la “U”. Am fost de acord. După o săptӑmânӑ am plecat împrumut la Turda. Dupӑ ce m-am întors, am plecat la Urziceni.

"Aveam de marţi până duminică antrenament, de la 7 jumate la 8 şi de la 12 jumate la 13. Alergam prin parc cu Dolha”

Am luat vacanţa, eram în Austria, şi primesc telefon de la domnul preşedinte Walter. Vorbeşte cu mine şi vorbesc şi cu Badea, care îmi zice că m-a urmărit la Urziceni şi îi place de mine şi vrea să rămân la “U”. Revin din vacanţă, şi hop iar renegociere. Tot cu mesajul: rămâi, mai odată, fie cu noroc. Înainte să plecăm în cantonament, în Austria. Lista: Teuşan unde-i? Mă duc la club, îmi zic că vor să mă dea iar împrumut, am zis nu mai plec gata… Şi am început să mă antrenez în parc, neplătit… Am stat, am zis că poate se schimbă cumva ceva, dar degeaba… Am pierdut prima pentru promovare, tot aşa cu minciuni, mâine, săptӑmâna viitoare… Aveam de marţi până duminică antrenament, de la 7 jumate la 8 şi de la 12 jumate la 13. Alergam prin parc cu Dolha”, mai răsfoieşte o pagină din capitolul negru de la Cluj.

"Prietena mea era aici şi am zis să încerc în Austria. Aici lucrez, e bine, e linişte… Dar până aici, am trecut prin tot greul, dar acum sunt mulţumit. Pregătesc poşta mai pe scurt”

Acum, puştiul care la 18 ani era transferat de Poli Timişoara, de la Jiul Petroşani, pe o sumӑ uriaşӑ de 250.000 de euro, munceşte la o poştӑ din Gumpoldskirchen, un orӑşel din Austria situat la 18 km de Viena, şi îşi mai întreţine pasiunea doar cu meciuri în ligile inferioare din Austria.La 27 de ani, locuieşte în Gumpoldskirchen, un orăşel la 18 km de Viena: “Am avut oferte din ţară, dar nu am vrut să mai rӑmân în România… Prietena mea era aici şi am zis să încerc în Austria. Aici lucrez, e bine, e linişte… Dar până aici, am trecut prin tot greul, dar acum sunt mulţumit. Pregătesc poşta mai pe scurt”.  Îşi întreţine pasiunea pentru fotbal doar prin meciuri la echipa locală şi îşi poartă fotbalul profesionist doar într-un album cu amintiri. “Dacă se iveşte ceva în fotbalul profesionist din Austria, îmi doresc să joc. Din România, sigur nu o să accept nicio ofertă. Şi în niciun caz nu mă întorc în zilele noastre. Era cum era când jucam eu, dar acum îi mai rău…”.

http://www.prosport.ro/sport-life/special/liga-1-posta-austria-impresionata-poveste-fotbalistului-cartierul-marmelada-ofertat-dinamo-steaua-jucat-nationala-u21-rusescu-gardos-acum-viata-14962811
14962811
comments powered by Disqus
Versiune selectata: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
Momentul pe care milioane de români nu credeau să-l trăiască vreodată. MĂSURA RADICALĂ, anunţată de Guvern. Legea intră de azi în vigoare