Președintele Traian Băsescu a oferit miercuri seară o declarație surprinzătoare, una care a avut ecou pe tot parcursul zilei, stârnind speculații printre cei care preconizează izbucnirea unui război între Ucraina și Rusia sau chiar a unui nou război mondial: „S-a pus problema unei analize a capacității noastre de a chema rezerviștii sub arme, dacă va fi nevoie. Este un subiect pe care Curtea Supremă de Apărare a Țării îl va analiza în perioada următoare […] În mod categoric, guvernele vor trebui să înțeleagă că este un imperativ creșterea capacității de luptă a Armatei Române”, a spus acesta în cadrul emisiunii „Adevărul Live”. Rezerviștii sunt cetățenii până în 60 de ani care și-au îndeplinit serviciul militar, dar nu mai fac parte din cadrele active ale armatei. Dacă va fi decisă chemarea lor, aceștia trebuie să se prezinte în termen de două ore la cea mai apropiată bază militară și se vor pune la dispoziția superiorilor militari.
Din nefericire, un alt Război Mondial este posibil, din cauza existenței unor țări diferite, cu interese diferite. Există o cantitate imensă de arme pe planetă, iar unii consideră că războiul este o modalitate de soluționare a problemelor politice. Trebuie să fim pregătiți Dmitri Medvedev, premierul Federației Ruse
În plin război al declarațiilor, timp în care Statele Unite trimit trupe în estul Europei pentru „manevre”, iar Rusia organizează „jocuri de război” în Marea Neagră și Marea Caspică, președintele României susține că situația nu este gravă. „România nu are o amenințare directă iminentă, asta am spus-o tot timpul, pentru că ar fi greșit să creăm o isterie inutilă. Nu putem să prevedem că Federația Rusă ar ataca România. Ar fi o nebunie să gândim așa ceva, pentru că ar însemna război între NATO și Federația Rusă, iar toate analizele arată că Federația Rusă nu își dorește un război cu NATO în niciun caz. Deci, din acest punct de vedere, nu trebuie să avem o îngrijorare că România ar fi în pericol”, a spus Traian Băsescu.
Rusia nu cred că înțelege faptul că a început Cel de-al Treilea Război Mondial. Ucraina are 45 de milioane de locuitori și o mulțime de țări vecine. Dacă ne vor invada, e clar ceea ce urmează. Și presimt că asta se va întâmpla Leonid Kravchuk, fost președinte al Ucrainei
În luna februarie, în capitala Ucrainei, au avut loc manifestații care s-au soldat cu numeroși răniți, dar și morți
Citeste mai mult: adev.ro/n2ojs8
Reacțiile oamenilor din sportul românesc la anunțul făcut de Traian Băsescu
În contextul actual, ProSport a discutat cu unii dintre sportivii din România care sunt rezerviști, pentru a afla părerea acestora în legătură cu anunțul făcut de președintele țării: „Eu sunt pensionar de invaliditate. Din fericire”, a fost reacția fostului portar al Stelei, Helmuth Duckadam la aflarea posibilității de a fi nevoit de a apăra țara împotriva Rusiei. De cealaltă parte, Gabi Balint, comandor în armată, a comentat pe larg anunțul făcut de președintele țării: „Noi nu am fost chemați la Revoluția din 1989, când se spunea că suntem atacați. Poate nu ne cheamă nici acum. Nu de alta, dar nu am aduce nimic bun unei eventuale armate compuse din foști sportivi ca noi. Poate am veni doar cu planul tactic de război, la asta cred că ne-am pricepe. Sunt depășit total de ce se întâmplă în Ucraina. Cu ei am fi aliați? Nu știu. Mergem să ne împușcăm unii pe ceilalți dacă e să fim chemați”, a declarat actualul antrenor al lui CS U Craiova. La fel de confuz la aflarea veștii a fost și Ștefan Iovan: „Eu n-am făcut armata, nu știu să umblu cu arma, nu mă pricep la lucrurile astea. Declarația președintelui se referă la treaba asta cu rușii, cu Kievul, nu? Eu nu urmăresc politica, n-am făcut niciodată politică. Sincer, nici nu știu exact ce grad am, maior sau colonel în rezervă… Parcă ne-a mai înaintat în grad domnul Oprea, acum câțiva ani, dar nu știu dacă ni le-au luat înapoi sau nu„, a spus antrenorul naționalei U19.
300 de sportivi, de la Steaua și de la Dinamo, cluburile de tradiție din România, sunt rezerviști
De cealaltă parte, Ilie Dumitrescu a refuzat categoric să vorbească despre acest subiect: „Să fiu chemat? Eu? Știu că sunt rezervist, dar habar nu am ce înseamnă asta. Vorbesc doar despre teme sportive, sunt specialist în fotbal, nu în armată”, a declarat fostul internațional. Apoi a închis telefonul. Leonard Doroftei, fostul campion de box al României, a fost categoric în privința unei eventuale prezențe pe front: „Dacă țara te cheamă, ce mai poți să faci? Te duci! Deși eu nu știu cum arată o pușcă, darămite să trag cu una. Cu pumnii nu poți să bați ucrainieni. Sau ruși. Nu știu sigur situația. Dacă vor să facă armată cu din ăștia ca noi, ne bat toți. Praf de fac. Nu avem șanse să ne apărăm nici mâncarea”, s-a amuzat acesta.
Ilie Năstase se numără printre puținii sportivi care nu mai sunt considerați rezerviști, dată fiind vârsta acestuia, 67 de ani. Întrebat ipotetic de ProSport dacă s-ar fi prezentat pe front în cazul în care ar fi fost mai tânăr, fostul tenismen a fost categoric: „Da, normal. Aș fi venit cu racheta. Cu 10 rachete! Aș fi vrut să dorm cu domnul președinte Băsescu în cameră”, a declarat acesta.
Listă personalități sportive din România care au titulatura de „rezerviști” și gradul acestora în armată
Miodrag Belodedici – colonel Gabi Balint – comandor Adrian Bumbescu – colonel Victor Pițurcă – comandor Gheorghe Hagi – colonel Dumitru Stângaciu – colonel Ilie Năstase – general-maior Ladislau Boloni – colonel
De la ce a pornit conflictul dintre Rusia și Ucraina
Totul a început pe 21 noiembrie 2013, când peste 100.000 de ucrainieni au ieșit în Piața Independenței (n.r. – Maidan Nezalejnosti în ucraineană) pentru a protesta împotriva regimului condus de Viktor Ianukovici și a guvernului de la Kiev. Catalizatorul debutului protestului a fost blocarea negocierilor cu Uniunea Europeană pentru un acord de asociere și pentru crearea unei zone de comerț liber. În doar câteva zile, protestul – denumit generic Euromaidan – a luat o amploare incredibilă, iar pe 1 decembrie pe Maidanul din Kiev au ieșit 800.000 de oameni. Maidanul a fost stăpânit de protestatarii care au cerut demisia lui Viktor Ianukovici, semnarea acordului cu Uniunea Europeană și relaxarea relației extrem de strânse cu Federația Rusă. În primă fază, cele două tabere care au ocupat Piața – elita intelectuală și opoziția ucraineană – au fost dominate atât numeric, cât și organizatoric de forțele de ordine. După ce și-au unit forțele, iar protestatarii s-au organizat, blocând accesul în Piață cu ajutorul unor cauciucuri care au devenit baricade, lucrurile s-au schimbat.
Până pe 18 februarie, protestele, cu mici excepții, nu depășiseră limita în ceea ce privește violența. Potrivit presei ucrainene se înregistraseră doar 26 de victime. Poliția a intrat în forță în Maidan, reușind să recâștige controlul unei treimi din Piață. Doar că protestatarii – din care fac parte și ultrașii galeriilor marilor echipe din Ucraina sau membri ai unor grupări paramilitare ucrainiene – au ripostat dur. De aici până la un conflict sângeros nu a fost decât un singur pas. Potrivit presei ucrainene, forțele de ordine au intervenit dur pentru a degaja Piața, trăgând cu gloanțe de cauciuc în protestatari, în timp ce aceștia au replicat cu cocktailuri molotov. Asta în timp ce președintele Ianukovici negocia oprirea vărsării de sânge cu liderul opoziției, fostul boxer Vitali Kliciko. Cum negocierile nu au dus la un consens, lumea a început să se strângă din nou în Maidan în cursul dimineții următoare.
Pe 24 februarie, armata rusească a ocupat peninsula Crimeea. Atacurile permanente au dus la anexarea considerată până în ziua de astăzi drept abuzivă. Putin este pus la zid atât de Statele Unite, cât și de Europa. Iar ultimele acțiuni ale aceleiași armate indică faptul că alte teritorii ucrainene urmează să aibă soarta Crimeei.
Care e cel mai bun fundaș central al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER