Paul Pîrvulescu (27 de ani) este unul dintre jucătorii care și-au reziliat contractul cu Steaua imediat după finalul sezonului. Transferat în 2012 de la Gaz Metan Mediaș, Pîrvulescu a fost unul dintre oamenii de bază ai clubului în primele două sezoane, însă după această perioadă a fost împrumutat de Steaua la Viitorul, FC Voluntari și ASA Tg. Mureș. După ce finanțatorul Gigi Becali i-a trecut numele pe o listă publică a celor care vor pleca, Pîrvulescu și-a obținut rezilierea contractului și este în căutarea unei noi echipe.
Ieșit din aria de influență a Stelei, club care în cele mai multe situații interzice fotbaliștilor să discute cu presa în afara unui mediu pe care îl poate controla prin ofițerul de presă, Paul Pîrvulescu a acceptat cu plăcere un dialog cu reporterul ProSport pe teme diverse. Începând de la mesajul postat pe Facebook la rezilierea contractului, trecând prin experiențele Ajax, Chelsea sau Ludogoreț și terminând cu perioada de la ASA Tg. Mureș, fotbalistul a răspuns fiecărei întrebări într-un interviu pe care îl puteți citi în continuare.
Paul, te-ai despărțit de Steaua cu un mesaj emoționant pe Facebook, nu a părut o decizie luată ușor. Era imposibil să mai rămâi? Din punctul meu de vedere era imposibil! Legat de mesajul pe care l-am postat pe Facebook, pot să spun că mi-au dat lacrimile în momentul în care l-am scris. Mi-a fost foarte greu pentru că mi-am adus aminte de toate momentele frumoase petrecute la Steaua.
În mesajul despre care vorbeam mai sus ai pomenit de Ludogoreț. Îți vine să crezi că se fac doi ani de la acel moment? Off… După acele momente îmi doream ca timpul să treacă foarte repede, să pot uita acel meci, dar cred totuși că a trecut mult prea repede. Păcat că n-am reușit să îmi revin într-un timp mai scurt după momentul Ludogoreț.
Știu că e un exercițiu dureros de memorie, însă suntem adulți. Spune-ne în câteva cuvinte cum îți aduci aminte momentele alea. De când ai plecat să bați penalty-ul, până când l-ai văzut pe Moți că plonjează spre minge. Am mai avut ocazia să șutez de la 11 metri într-o fază eliminatorie pentru Steaua. De două ori chiar și am marcat de fiecare dată fără emoții. Ba chiar trebuia să bat ultimul și în meciul cu Ajax, dar a avut Tătă (n.r. – Ciprian Tătărușanu, portarul de atunci al Stelei) grijă să nu se mai întâmple asta. Totuși, la Ludogoreț parcă totul a fost diferit. Am simțit ce înseamnă să ai presiune și în momentul în care Moți mi-a spus că a văzut meciul de Supercupă disputat cu o lună înainte și în care am marcat de la 11 metri, ei bine atunci am simțit că o să ratez.
Paul Pîrvulescu face referire la Supercupa pierdută în fața Astrei Giurgiu după executarea loviturilor de departajare. Paul Pîrvulescu a tras al treilea, a înscris, însă echipa lui a pierdut trofeul după ratarea lui Lucian Filip. Atunci, Pîrvulescu a marcat trimițând mingea în stânga lui Silviu Lung jr, în timp ce la Razgrad a executat în dreapta lui Cosmin Moți
„Nivelul Ligii 1 era mai bun atunci decât este acum”
Ce simte un fotbalist în acele momente? Ce e? Furie? Ură? Umilință? Jenă? Nervi? Cum ai descrie tu sentimentele de după ratarea unui penalty așa important? Eram foarte trist, irosisem o șansă importantă de a juca din nou în grupele celei mai importante competiții europene. Vreau pe această cale să le mulțumesc colegilor, oamenilor din staff, familiei și tuturor celor care au fost alături de mine în acele momente.
Ai făcut parte dintr-un lot care a dominat timp de trei sezoane Liga 1. Ați fost voi prea buni sau competiția slabă, așa cum s-a tot spus? Dacă stăm să analizăm echipele cu care ne-am bătut la campionat în perioada respectivă, cred că nivelul era unul mai bun atunci decât este acum. Într-adevăr, noi eram un lot de 20 de jucători foarte buni, aveam o mare dorință de a câștiga trofee. Drept dovadă faptul că fotbaliști precum Chiricheș, Gardoș s-au transferat pe sume foarte mari în campionate puternice. Plus Tătărușanu, Tănase, Latovlevici, Chipciu, Pintilii și Bourceanu care jucau constant în echipa națională. Wow!
Laurențiu Reghecampf reușea să conducă echipa la fel de bine și fără Thomas Neubert? Eu cred că la orice echipă din lumea asta antrenorul are cel mai mare merit, el este cel care ia mereu ultima decizie, cel care are presiunea rezultatelor. Tommy a avut un rol foarte important, e un tip deosebit, un profesionist, doar e neamț. A avut mereu meritul de a-i face pe băieți să creadă în metodele lui de pregătire. Totuși, cred că nu trebuie să uităm că atunci era și Meme, a avut o contribuție uriașă, iar drept dovadă majoritatea băieților cu care a lucrat în acea perioadă țin legătura și acum cu el și țin foarte mult la el.
Apropo de Neubert, metodele lui au fost atât de revoluționare? Cum a fost primul contact cu neamțul, simțeați că e spre bine tot ce vă propunea el? A fost infernal! Venise cu ceva nou pentru fotbalul românesc și toți ne simțeam epuizați după fiecare antrenament. Dar știam că era o perioadă foarte importantă pentru noi și pentru viitorul nostru, iar treptat am început să avem încredere în tot ceea ce făceam. Nu știu dacă în ultimul deceniu a fost vreo echipă în România capabilă să se bată de la egal la egal cu nume precum Ajax sau Chelsea.
Blat cu Viitorul? „Nu există! Noi așteptam să plecăm în vacanță atunci”
Ai fost pe teren în celebrul Steaua – Viitorul 2-5. Te întreb direct, v-ați lăsat bătuți? Nu există așa ceva! Noi eram deja campioni, nu mai aveam niciun obiectiv, am intrat pe teren relaxați, iar asta ne-a costat. Am întâlnit atunci o echipă care era cu cuțitul la os și care și-a dat viața la acel meci.
Ești fotbalist, ne referim doar la partea fotbalistică. Cum explici ce s-a întâmplat atunci pe teren? Ceea ce am zis și mai devreme. Lipsă de motivație, de concentrare… toți așteptam să se termine campionatul și să plecăm în vacanță.
Care a fost cel mai bun moment pentru tine la Steaua? Când te-ai simțit cel mai bine acolo? Au fost foarte multe momente frumoase pe care le-am petrecut acolo, dar cred că cel mai frumos a fost meciul cu Chelsea din Champions League. Atunci am simțit cu adevărat ce înseamnă să joci la cel mai înalt nivel.
„Adi Mutu o să ajungă un mare antrenor, e foarte implicat”
Ai fost unul dintre remarcații de la ASA Tg. Mureș, în ciuda jocurilor slabe ale echipei. Cum te-ai simțit acolo? A fost o perioadă foarte bună pentru mine, veneam după o pregătire făcută cu Steaua, știam că o să îmi fie imposibil să joc acolo, iar în momentul în care m-au contactat cei de la Tg. Mureș am acceptat fără să stau foarte mult pe gânduri. Mă simțeam pregătit din toate punctele de vedere și îmi doream foarte mult să joc, să fiu din nou în circuit pentru că avusesem foarte multe probleme de sănătate în ultimul timp. Cred că a fost cea mai inspirată decizie pe care am luat-o în ultimii ani.
De afară părea un club la care domnea haosul la toate capitolele. Așa a fost? Din păcate, da! A fost o perioadă foarte grea pentru toată lumea. Când am ajuns la Tg. Mureș și am văzut ce jucători sunt am crezut că o să facem o figură frumoasă, dar din păcate au fost prea multe probleme pe care le-am resimțit din plin. E foarte greu să motivezi jucătorii în aceste condiții. Îmi pare rău că nu am reușit să ne calificăm în finala Cupei, cred că am fi șters cu buretele impresia proastă lăsată în acest playoff.
Ai petrecut suficicent de mult timp alături de Adi Mutu. Cum ți se pare? Are ce trebuie pentru a ajunge antrenor? E suficient de pasionat? Lucrurile astea le poți simți de acolo, de pe teren. Poate o să par subiectiv pentru că am fost foarte apropiat de Adi în aceată perioadă, dar sunt sigur că el o să ajungă un mare antrenor. E foarte pasionat, foarte implicat și are o dorință imensă de a demonstra că poate să fie la fel de bun și ca antrenor cum a fost ca jucător.
„Cred că la Steaua e Raiul pe pământ”
Revenind un pic. Ai fost transferat pe o sumă foarte mare de Steaua, undeva spre un milion de euro. Te-a interesat atunci aspectul ăsta? Adică un fotbalist se gândește: „Băi, clubul ăsta a dat o avere pe mine. Sunt obligat să îmi dau interesul!”? Niciodată nu m-am gândit la asta, deși poate ar fi trebuit uneori. Am fost foarte relaxat de la primul antrenament efectuat la Steaua. Acum nici nu vreau să mă gândesc sau să încerc să dau timpul înapoi pentru că e tardiv. Pot să spun că nu regret absolut nimic și că am fost mereu fericit cu deciziile pe care le-am luat.
De ce spun toți cei care au trecut pe la Steaua că ce e acolo nu se compara cu orice altceva din Liga 1? Surdu, care a jucat și la Rapid, spune că la Steaua e unicul loc unde te simți fotbalist mare. La Steaua cred că e Raiul pe pământ! Nu există club mai profesionist, acolo ai parte de cele mai bune condiții. Din punctul ăsta de vedere mi-e greu să cred că poate cineva să concureze cu Steaua.
Sincer, sincer! Faptul că presa e mereu cu ochii pe Steaua vă place, vouă jucătorilor? Sau vă enervează faptul că nu aveți liniște, că sunteți mereu sub lupa cuiva? Nu neapărat că te enervează, dar eram mai reticenți când era vorba de presă, cei din club își doreau mereu ca totul să rămână în vestiar, ceea ce cred că e cel mai corect, iar noi să vorbim doar la conferințele de presă sau la interviurile care sunt obligatorii după meci.
Care îți sunt planurile. Există discuții concrete cu alte cluburi despre care ne poți pomeni? Deocamdată sunt unele discuții, am o singură ofertă concretă și nu este din România. Momentan mă bucur de vacanță și aștept cu nerăbdare să văd ce îmi rezervă viitorul.
62 de meciuri a jucat Paul Pîrvulescu la Steaua, club pentru care a marcat două goluri și a oferit trei pase de gol
Care e cel mai bun mijlocaș central ofensiv al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER