Dovada că Victor Ponta a minţit în cazul Forza Rossa. În noiembrie a spus că nu a semnat acte din dosarul echipei româneşti de Formula 1, ProSport dovedeşte contrariul: actul 5/587 din 5 februarie 2014 | VIDEO

11 mar 2015 42309 afişări Comentează şi tu Special
Dovada că Victor Ponta a minţit în cazul Forza Rossa. În noiembrie a spus că nu a semnat acte din dosarul echipei româneşti de Formula 1, ProSport dovedeşte contrariul: actul 5/587 din 5 februarie 2014 | VIDEO 14 imagini http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/581/7969/13944382/2/semnatura-ponta.jpg

Era o seară mohorâtă din iarna care tocmai a trecut, la câteva zile după ce premierul României, Victor Ponta, fusese surprins, alături de Sebastian Ghiţă, într-un club exclusivist aflat peste drum de circuitul de Formula 1 Yas Marina, din Emirate. Cei doi asistaseră la ultima cursă a sezonului de F1. În ţară, televiziunile fierbeau în timp ce nota de plată a prim-ministrului era scanată şi despicată în patru. ProSport publicase deja 7 episoade din investigaţia Forza Rossa şi firul poveştii dusese de la un fost fotbalist al Stelei din anii ’80, transformat peste noapte din măturător în director de Formula 1, până la omul din vârful Guvernului.

Investigaţia Forza Rossa a început în octombrie 2014, după ce media britanică a scris despre fostul fotbalist de la Steaua din 1988, Constantin Cojocar, devenit director la echipa de Formula 1, Caterham, la câteva zile după ce curăţa podele în fabrica echipei din Langley. Contactat de ProSport, Cojocar a recunoscut că lucrează pentru germanul de origine română Colin Kolles, fost director la 4 echipe de F1 şi un apropiat al lui Bernie Ecclestone. Kolles consilia o firmă misterioasă, cu acţionari necunoscuţi, care a cumpărat Caterham în iulie 2014, dar în acelaşi timp urma să fie director la Forza Rossa, echipa românească de F1 a cărei înfiinţare era coordonată de fostul membru PSD, afaceristul Ion Bazac. Jurnaliştii ProSport au început să strângă tot mai multe mărturii potrivit cărora Forza Rossa urma să intre în Formula 1 pe scheletul lui Caterham, o manevră misterioasă făcută prin firme fantomatice, iar în spatele proiectului condus de Bazac se afla, de fapt, Victor Ponta. Implicarea era concretă, cu semnături ale unor înalţi demnitari de stat în actele unei companii private. Premierul a negat, însă, vehement.


Constantin Cojocar, atacantul descoperit de Mircea Lucescu la Corvinul, este personajul care a declanşat investigaţia ProSport în cazul Forza Rossa

Dialogul dintre reporterii ProSport şi Ponta pe tema primei echipe româneşti din istoria Formula 1 începuse înainte de turul doi al alegerilor prezidenţiale. „Cu mare drag vorbim, dar după 16 Noiembrie! Mulţumesc”, răspunsese premierul, prin SMS, pe 7 noiembrie. Noiembrie era scris cu literă mare, data era evident extrem de importantă pentru Ponta. „Era foarte sigur că va câştiga alegerile”, spune o sursă guvernamentală. Răspunsul era promiţător, iar apariţia formulării “cu mare drag” oferea garanţia că subiectul este unul pe placul interlocutorului.

Pe 25 noiembrie, seara, Ponta nu mai avea disponibilitatea de la începutul lunii. Între timp, el devenise un personaj din ce în ce mai important în investigaţie. La ora 19:23, premierul scria prin SMS:

„Am vazut ce ati scris deja pe acest subiect si din pacate sunt numai lucruri total neadevarate! In aceste conditii asta este punctul meu de vedere! O seara buna“

Pe 11 noiembrie, o sursă importantă din investigaţie îi informase pe reporteri: „Documentele au fost semnate de Ponta, Bazac, Bănicioiu şi Jean Todt, şeful FIA. În ele, semnatarii din partea Forza Rossa se angajau să susţină echipa românească, sprijinită cu capital românesc şi cu sponsorizări stimulate de guvernul român”.

Dialogul a continuat timp de 34 de minute. Răspunsurile premierului au devenit din ce în ce mai nervoase, iar numărul semnelor de exclamaţie din finalul frazelor a crescut. La 19:41, Ponta a trimis un mesaj fără echivoc:

„Nu am semnat actele Forza Rossa!!! Aveti numai informatii false!!! Tot cred ca glumiti pentru ca faceti niste scenarii absolut fantasmagorice!!!“

 

Editor video: Costin Grigoraş

Restul dialogului poate fi citit în clipul de mai sus. La toate întrebările legate de trimiterea, în februarie 2014, a ministrului Tineretului şi Sportului de la acea oră, Nicolae Bănicioiu, la sediul tehnic al Federaţiei Internaţionale a Automobilului de la Valleiry, lângă Geneva, pentru a reprezenta interesele unei firme private, Ponta a eschivat sau a preferat să tacă:  „Trebuie să-l întrebaţi pe Bănicioiu!”. Actualul ministru al Sănătăţii refuza însă dialogul.


Nicolae Bănicioiu şi Victor Ponta, doi foşti preşedinţi ai Tineretului Social Democrat, pasionaţi de Formula 1

În ciuda răspunsului negativ primit de reporteri pe SMS, sursa ProSport continua să susţină ferm că semnătura premierului apare în dosarul Forza Rossa. De ce ar fi refuzat însă Ponta să-şi recunoască implicarea? De fapt, Ponta este considerat omul din spatele proiectului coordonat la vedere de Ion Bazac, un fost coleg de partid şi actual om de afaceri apropiat de numărul 1 din Palatul Victoria. „Bazac e văzut des la biroul lui Ponta, deşi trece drept un apropiat al lui Geoană, rivalul politic al premierului”, spune o sursă guvernamentală demnă de încredere.

INFO - Acţionari majoritari la Forza Rossa Holding, soţii Camelia şi Ion Bazac au o avere estimată la 15-16 milioane de euro de revista Forbes. Ambii au fost medici, însă în 2005 au obţinut dreptul de a importa marca Ferrari în România. Camelia Bazac este sora mamei Alexandrei Dinu, prima soţie a lui Adrian Mutu. Tatăl Alexandrei Dinu, Tiberiu, a facilitat soţilor Bazac negocierile cu partea italiană. În 2008, Ion Bazac a fost numit ministru al Sănătăţii. Cu câţiva ani înainte, el a fost audiat de DNA în dosarul Sănătatea, referitor la transferul ilegal a 5 miliarde de lei, bani destinaţi achiziţionării a 2.000 de aparate de purificare a aerului din spitale.

Dovada că Ponta a semnat: actul 5/587 din 05.02.2014

Timp de trei luni, reporterii ProSport au încercat să obţină confimarea implicării lui Ponta într-un proiect privat, manageriat de un apropiat al cărui holding, Forza Rossa, este înregistrat într-o căsuţă poştală din Nicosia, Cipru. Pe 21 noiembrie 2014, ProSport a cerut Guvernului să pună la dispoziţie, în baza legii 544/2001 cu privire la libertatea de a accesa informaţii publice, documentul semnat de Ponta în dosar. 110 zile mai târziu, mailul de răspuns întârzie să apară. Mai opacă decât FIFA, organizaţia aproape ocultă condusă de Sepp Blatter, FIA condusă de Jean Todt - considerat a fi doar o păpuşă controlată de omnipotentul Bernie Ecclestone - a refuzat să ofere răspunsuri. În numele comunicării, firma lui Bazac a întreţinut un dialog minimal cu jurnaliştii, însă explicaţiile lor n-au făcut altceva decât să demonstreze că Forza Rossa Holding ascunde lucruri şi detalii importante în acest caz complicat. Încurcătura mediatică în care au intrat oficialii Forza Rossa poate fi sesizată aici, într-un articol publicat de ProSport pe 28 noiembrie 2014.

La 99 de zile de la dialogul în care Victor Ponta a negat că a semnat acte Forza Rossa, reporterii ProSport au reuşit să obţină dovada că premierul României nu a spus adevărul! Dovada este o hârtie A4 cu antetul Guvernului României, având numărul de înregistrare 5/587 din 5 februarie 2014 scris peste ştampila „Cabinet Prim-Ministru”. În colţul din stânga jos, uşor inclinată spre stânga, apare semnătura care dărâmă afirmaţiile lui Ponta şi ale celorlalte persoane contactate de ProSport în ultimele 4 luni şi jumătate.


Antetul Guvernului şi ştampila pe care scrie Cabinet Prim-Ministru şi numărul de înregistrare 5/587 din 05.02.2014. Deasupra ştampilei se poate citi clar FRR F1 Team, adică Forza Rossa România F1 Team


Actul cu antetul Guvernului şi numărul de înregistrare 5/587 din 5 februarie 2014 pe care îl semnează Victor Ponta, cu funcţia de Prim-Ministru. Imediat sub semnătură se află precizarea F1 Application şi pagina 14, semn că actul se regăseşte în dosarul de aplicaţie Forza Rossa

Ponta a semnat actul oficial care se regăseşte la pagina 14 a dosarului de aplicaţie depus de ministrul Tineretului şi Sportului, Nicolae Bănicioiu, la sediul tehnic al FIA, în data de 28 februarie 2014! La pagina 15 se regăseşte şi traducerea în engleză a actului, efectuată de translatorul autorizat Rodica Maria Ghidu, cea care în ultimele zile din 2014 a solicitat ProSport, printr-o notificare trimisă de un cabinet de avocatură, să-i înlăture numele din articole.

ProSport vă prezintă un alt document (foto, jos) pe care se află iscălitura premierului, un act de pe site-ul Senatului în care şeful Guvernului se semnează cu V mare şi numele de familie Ponta.

Scurt, actul 5/587 deconspiră alte două minciuni, în afară de cea a lui Ponta:

Prima: pe 26 noiembrie 2014, la solicitarea ProSport, Forza Rossa Holding răspundea: „Dosarul de aplicaţie a fost depus la FIA în data de 23 decembrie 2013 şi nicidecum în luna februarie 2014. El a fost depus exclusiv sub semnătura domnului Ion Bazac, Presedinte al Grupului Forza Rossa”. Sub semnătura lui Victor Ponta se citeşte foarte clar „F1 application”, iar ziua de înregistrare a actului, 5 februarie 2014, reprezintă dovada evidentă că Ion Bazac a depus în 23 decembrie o simplă scrisoare de intenţie despre care a pretins că este dosarul de aplicaţie. Forza Rossa Holding a făcut tot posibilul să mascheze implicarea fizică a premierului, fostul coleg de partid şi de proiecte cu patronul Ion Bazac.

A doua: la începutul lunii decembrie, reporterii ProSport au discutat cu Colin Kolles, omul central în proiectul Forza Rossa, despre implicarea lui Ponta. “Nu ştiu despre ce vorbiţi. Eu ştiu dosarul şi domnul Ponta nu a semnat nimic. Să vă spun drept, nu am vorbit în viaţa mea cu domnul Ponta. Nu i-am telefonat în viaţa mea şi nu l-am văzut în viaţa mea”, a susţinut atunci Kolles.

INFO - Colin Kolles, născut Călin Colesnic, este un român de 46 de ani născut în Timişoara şi plecat în anii ‘80 în Germania, unde a devenit doctor stomatolog. A condus din funcţia de director mai multe echipe de Formula 1: Hispania Racing F1, Jordan, Midland, Spyker şi Force India. În iulie 2014, în calitate de consilier al firmei paravan Engavest, cu acţionaţi mascaţi, a participat la cumpărarea echipei britanice de Formula 1 Caterham de la afaceristul malaezian Tony Fernandes.  Ulterior, Kolles şi Fernandes s-au acuzat reciproc de nerespectarea termenilor tranzacţiei, iar acum conflictul a ajuns în instanţă. Intrată în insolvenţă – Kolles a negat că el a introdus firma în insolvenţă, însă directorul care a semnat actele, Cojocar, spune că lucrează pentru Kolles -, Caterham nu va mai participa în 2015 în Formula 1.

De ce mint Ponta, Bazac şi Kolles? Ce scrie în actul semnat de premier cu scopul de a susţine şi promova un proiect „sută la sută privat”, demarat de apropiatul Bazac cu scopul de a obţine profit comercial? Mai aveţi puţină răbdare.


Victor Ponta şi Ion Bazac, doi foşti colegi de partid, uniţi şi ei de pasiunea pentru Formula 1

„Bazac e lipit de Geoană. Soţiile sunt foarte apropiate, Bazac a fost ministrul lui Geoană în 2009. Dar, pe de altă parte, Bazac face parte dintr-un grup puţin vizibil, cu anumite interese, din care face parte şi Ponta. Ei comunică mult în interiorul acestui grup, colaborează bine şi se înţeleg bine. Sunt şi apropiaţi de vârstă, iar relaţia lui Bazac cu Geoană nu afectează colaborarea lor”
Sursă ProSport

 

Cine a plătit deplasarea ministrului Bănicioiu în Elveţia?

Dosarul de aplicaţie pentru Formula 1 conţine încă un act pe care o altă instituţie publică, Ministerul Tineretului şi Sportului, refuză să-l ofere spre consultare. La pagina 16, sub antetul MTS, Nicolae Bănicioiu semnează o scrisoare de sprijin a proiectului Forza Rossa pe care avea să o ducă personal, prinsă între clemele dosarului de aplicaţie, la sediul FIA.


Pe pagina din dreapta, apare antetul Ministerului Tineretului şi Sportului. În stânga este traducerea scrisorii lui Victor Ponta

Pe banii cui a mers Bănicioiu în Elveţia pentru a face lobby pentru proiectul unui fost coleg de partid? Aceasta este o întrebare la care ministrul Sănătăţii nu a răspuns în comunicarea pe care a trimis-o ProSport în 4 decembrie 2014, la aproape o lună după solicitarea jurnaliştilor.

„Domnule Stucan, avand in vedere articolele publicate in Prosport, doresc sa va comunic ca afirmatiile facute de dumneavoastra sunt neadevarate si interpretarile pe care le faceti sunt total eronate.

Nu doresc sa comentez referirile dumneavoastra legate de modul de organizare a vreunei echipe de Formula 1, deoarece nu am cunostintele si informatiile necesare, dar doresc sa precizez ca NU a existat NICIODATA vreo discutie legata de sustinerea financiara din partea Guvernului Romaniei pentru proiectul mentionat de dumneavoastra.

Cu multumiri, Nicolae Banicioiu.“

Înainte de a analiza afirmaţiile omului care a fost numit de Victor Ponta în două guverne, în două ministere diferite, să vedem ce răspunde Forza Rossa Holding la o altă întrebare ProSport: „Toate costurile legate de acest proiect au fost în totalitate suportate de către Grupul Forza Rossa”. Enunţul poate explica, în lipsa unui răspuns din partea lui Nicolae Bănicioiu, cine a suportat costurile deplasării la Geneva a fostului ministru al Tineretului şi Sportului.

Recomandarea 10/2000 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei include o definiţie a conflictului de interese pentru funcţionarii publici în articolul 13:

Conflictul de interese apare atunci când funcţionarul public are un interes personal care influenţează sau pare să influenţeze îndeplinirea atribuţiilor sale oficiale cu imparţialitate şi obiectivitate. Interesele private ale funcţionarului public pot include un beneficiu pentru sine sau pentru familia sa, pentru rudele sale apropiate, pentru prieteni, pentru persoane sau organizaţii cu care funcţionarul public a avut relaţii politice sau de afaceri. Interesul personal se poate referi şi la orice datorii pe care funcţionarul public le are faţă de persoanele enumerate mai sus.

La finalul lui februarie 2014, imediat după întoarcerea de la Geneva, Bănicioiu a primit din partea colegului său de partid şi, totodată, prietenului Victor Ponta un alt post de ministru, la Sănătate. La MTS, în locul său a fost numită Gabriela Szabo.

Pe 17 noiembrie 2014, ProSport a solicitat ministrului Szabo documentul semnat de Bănicioiu în februarie 2014. Replica neoficială a fost că „sunt multe acte pierdute din minister”. Oficial, MTS a răspuns pe 5 decembrie, coincidenţă, la o zi după mesajul trimis de Bănicioiu. Secretarul general Florin Puşcău semnează un răspuns vag: „Vă comunicăm că MTS susţine orice iniţiativă publică sau privată din domeniul sportiv ce respectă legile României”. Nicio vorbă despre actul semnat de Bănicioiu şi care se află la pagina 16 din dosarul Forza Rossa.

Atât Bănicioiu cât şi Puşcău neagă angajarea sau implicarea banilor publici în proiectul Forza Rossa.

 

Proiectul Forza Rossa, „obiectiv strategic” pentru România

De ce refuză atunci Guvernul şi MTS să pună la dispoziţie sau măcar să certifice existenţa actelor semnate de Ponta şi de Bănicioiu pentru susţinerea publică a unui proiect privat condus de un prieten care are drept scop obţinerea de profit? ProSport a încercat să descifreze conţinutul documentului despre care Victor Ponta susţine că nu există.

Sub titlul „Scrisoare din partea Guvernului României de sprijinire a proiectului FRR F1 Team”, Victor Ponta i se adresează şefului FIA, Jean Todt: 

În legătură cu posibilitatea participării în Campionatul Mondial de Formula 1 a unei echipe deţinute de o companie cu acţionari români şi capital românesc, sprijinită în calitate de sponsori de firme româneşti de prim rang, Guvernul României îşi exprimă deplina susţinere a unui asemenea proiect, cu efecte benefice în privinţa notorietăţii României (...)

Afirmarea la nivel mondial a capacităţii şi notorietăţii companiilor româneşti reprezintă un obiectiv strategic al Guvernului României şi un element central al politicii statului român. De aceea, iniţiativa accederii unei echipe din România în Formula 1 este şi va fi sprijinită de autorităţile din România”.

Aşadar, prin deducţie, accederea Forza Rossa în F1 este, în opinia lui Ponta, un „obiectiv strategic” pentru România. Curioasă prioritate în condiţiile în care autostrăzile se construiesc cu viteza melcului la preţuri exorbitante, sistemul medical şi cel de educaţie sunt în metastază, iar Guvernul Ponta nu a avut din 2012 încoace niciun proiect serios de promovare a companiilor româneşti.

Folosindu-se de numele, semnătura, funcţia sa publică şi simbolul Guvernului, Ponta promovează şi girează proiectul lui Ion Bazac, deşi acesta are hibe şi probleme majore:

  • holdingul lui Bazac este înregistrat într-o căsuţă poştală din Cipru, deci nu plăteşte taxe în România şi nu se încadrează în descrierea făcută chiar de Ponta
  • Forza Rossa nu a solicitat ACR licenţa obligatorie pentru înscrierea în Formula 1 sub steag românesc, deci n-ar fi concurat cu licenţă românească
  • facilităţile familiei Kolles de la Greding – atât de lăudate în dosarul girat de premier – sunt deocamdată departe de standardele susţinerii unei echipe competitive de Formula 1
  • Forza Rossa nu a depus o garanţie de 20 de milioane de euro, teoretic o dovadă că proiectul era supraestimat


Colin Kolles şi mentorul său Bernie Ecclestone, adică oamenii cheie din Formula 1 de care are nevoie echipa românească Forza Rossa

Prezenţa documentelor semnate de Ponta şi Bănicioiu în dosarul Forza Rossa, iniţiat de o firmă privată condusă de un apropiat al celor doi, a stârnit uimirea unor avocaţi contactaţi de ProSport. Conform articolului 114 din legea 161/2003, iscăliturile demnitarilor statului român apărute în actele unei firme private reprezintă un subiect extrem de delicat.

La punctul 2 din articolul 114 se scrie:

Se interzice folosirea sau permisiunea de a folosi numele însoţit de calitatea persoanei care exercită demnităţile publice şi funcţiile publice prevăzute în prezentul titlu în orice formă de publicitate a unui agent economic român sau străin, precum şi a vreunui produs comercial, naţional sau străin”.

Punctul 3 oferă o perspectivă un pic diferită:

Se interzice folosirea sau permisiunea de a folosi imaginea publică, numele, vocea sau semnătura persoanei care exercită demnităţile publice şi funcţiile publice prevăzute în prezentul titlu pentru orice formă de publicitate privitoare la o activitate care aduce profit, cu excepţia publicităţii gratuite pentru scopuri caritabile”.

Sunt  Ponta şi Bănicioiu în culpă? De ce au ascuns actele pe care ProSport le-a solicitat încă din noiembrie 2014?

Jurnaliştii au cerut un punct de vedere lui Horia Georgescu, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Integritate (ANI). „Este o speţă complicată”, s-a rezumat să spună oficialul ANI, care a solicitat un email cu toate detaliile cazului. ProSport a expediat scrisoarea electronică şi aşteaptă un răspuns.

Mâine, în ProSport, puteţi citi noi detalii esenţiale din proiectul intrării Forza Rossa în Formula 1.

  • Adevăratul motiv pentru care Forza Rossa România a refuzat să plătească o garanţie de 20 de milioane de euro cerută de FIA
  • Există vreo legătură între Victor Ponta şi o sumă uriaşă de bani virată într-un cont elveţian?
  • Care este rolul adevărat al lui Victor Ponta în proiectul Forza Rossa
  • Ce spune un personaj cheie din acest caz, care nu a vorbit până acum
  • De ce proiectul Forza Rossa nu a fost sistat, aşa cum susţine Forza Rossa Holding
  • Cine este omul de afaceri misterios implicat alături de Ion Bazac în proiectul Forza Rossa?

Solicitările ProSport rămase fără răspuns

Luni, 2 martie 2015, jurnaliştii au trimis o solicitare către biroului de presă al Guvernului prin care cereau punerea spre consultare a fantomaticului act 5/587 din 5 februarie 2014.


Este a doua cerere de acest fel după cea trimisă în 21 noiembrie 2014. Acum 110 zile, reporterii nu ştiau numărul de înregistrare al actului semnat de Victor Ponta, însă au solicitat documentele iscălite de premier. De fiecare dată, răspunsul oficial al Guvernului a fost tăcerea. Potrivit articolului 7 din legea 544/2001:

(1) Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa raspunda in scris la solicitarea informatiilor de interes public in termen de 10 zile sau, dupa caz, in cel mult 30 de zile de la inregistrarea solicitarii, in functie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrarilor documentare si de urgenta solicitarii. In cazul in care durata necesara pentru identificarea si difuzarea informatiei solicitate depaseste 10 zile, raspunsul va fi comunicat solicitantului in maximum 30 de zile, cu conditia instiintarii acestuia in scris despre acest fapt in termen de 10 zile.
(2) Refuzul comunicarii informatiilor solicitate se motiveaza si se comunica in termen de 5 zile de la primirea petitiilor.

Miercuri, 4 martie 2015, ProSport a încercat să ia din nou legătura prin SMS cu premierul Victor Ponta. Mesajul jurnaliştilor a rămas de data aceasta fără răspuns.

Dă click pe imaginea de mai jos pentru a citi firul  investigaţiei Forza Rossa într-un format nou pentru media sportivă din România.

 

 

 

http://www.prosport.ro/sport-life/special/dovada-victor-ponta-mintit-cazul-forza-rossa-noiembrie-spus-semnat-acte-dosarul-echipei-romanesti-formula-1-prosport-dovedeste-contrariul-actul-5-587-5-februarie-2014-video-13944382
13944382
comments powered by Disqus
Versiune selectata: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
Decizia care poate schimba Europa aşa cum o ştim. Franţa şi Germania fac o cerere fără precedent