ANCHETĂ | "A crescut în capul lor!" Fotbalul românesc, şocat după ce Burleanu a anunţat că numărul de jucători a crescut cu 271,6% în doi ani. Indignare printre AJF-uri: "Au numărat copiii de 4 ori!". Mărturii cutremurătoare despre situaţia reală: "Emigrează toţi! Te baţi de muscă pe aici!"

13 oct 2017 5404 afişări Comentează şi tu Special
ANCHETĂ | "A crescut în capul lor!" Fotbalul românesc, şocat după ce Burleanu a anunţat că numărul de jucători a crescut cu 271,6% în doi ani. Indignare printre AJF-uri: "Au numărat copiii de 4 ori!". Mărturii cutremurătoare despre situaţia reală: "Emigrează toţi! Te baţi de muscă pe aici!" Răzvan Burleanu şi oamenii săi numără aceiaşi juniori de mai multe ori, la diferite competiţii, apoi raportează creşteri uriaşe ale numărului de fotbalişti, au explicat pentru ProSport conducători de AJF-uri, antrenori şi preşedinţi de cluburi întrebaţi cum s-a ajuns la cifrele din statisticile FRF. "Sunt aceleaşi echipe, cu aceiaşi antrenori şi, în linii mari, aceiaşi copii ca şi în anii trecuţi", a afirmat antrenorul şi managerul unui club specializat în creşterea juniorilor din Bucureşti 10 imagini http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/581/7969/16763562/1/regula-de-3-simpla-crop.jpg
  • "La noi, nu! Poate la ceilalţi!" Aceasta este fraza pe care reporterul a auzit-o de mai multe ori în timpul documentării, printre conducătorii fotbalului din ţară, pe tema creşterii cu 271,6% a numărului de jucători raportată public şi la UEFA de Federaţia Română de Fotbal.
  • Ancheta făcută de ProSport arată că nimeni nu are habar şi nici măcar nu crede cifrele aruncate pe piaţă de Răzvan Burleanu. Mai mult decât atât, interlocutorii spun că ar fi vorba de falsificarea datelor prin numărarea aceloraşi copii de mai multe ori.

Datele asumate de federaţie, într-o broşură-eveniment despre care ProSport v-a vorbit marţi pe larg, susţin că, în 2015, România avea 96.485 de fotbalişti, iar în 2017 numărul acestora urcase deja la 262.052. O creştere de 271,6%, probabil unică în istoria recentă a fotbalului mondial, dar despre care nimeni n-are habar şi pe care, mai ales, nimeni nu şi-o asumă!

Mai mult decât atât, din cifrele aceleiaşi broşuri - cu date trimise chiar la UEFA! - rezultă că populaţia ţării noastre a crescut cu 2,5 milioane de locuitori în numai doi ani. Explicaţiile ulterioare ale FRF (care n-a menţionat în cele 86 de pagini nici sursele folosite, nici modul de calcul) n-au convins absolut deloc. Federaţia a spus că pentru calculele din 2015 a folosit numărul de români care mai sunt încă în ţară, iar pentru calculele din 2017 a folosit numărul total de români, inclusiv cei plecaţi în străinătate, de aici şi diferenţa de 2,5 milioane. 
Investigaţiile ProSport au scos însă la iveală că nici creşterile uriaşe de fotbalişti nu au acoperire. Cifrele federaţiei lui Burleanu au provocat în rândul interlocutorilor ProSport nedumerire, confuzie, surpriză şi chiar iritare.


„(...) Apreciat la nivel european de federaţiile continentale şi de UEFA, proiectul a crescut foarte repede pentru că românii au început să redescopere fotbalul. Federaţia Română de Fotbal a devenit exemplu de bune practici în zona grassroots (n.r. - bază), a fotbalului de bază. Parteneri importanţi s-au alăturat diferitelor acţiuni şi competiţii din proiect. Acum, viitorul vine cu o provocare şi mai mare - să creştem considerabil numărul de practicanţi ai fotbalului din România până în 2020, pe linia deja fermă a evoluţiei pe care am fixat-o.“
Răzvan Burleanu, preşedintele FRF, în editorialul din pagina 6 a broşurii-eveniment unde anunţă creşteri-record la numărul de fotbalişti în România


„Un copil de 10 ani, că e cel mai elocvent exemplu, este legitimat la un club, să zicem CSM Focşani. Dar copilul învaţă la Şcoala nr. 6 din Focşani. Participă la ONSS, adică Olimpiada Naţională a Sportului Şcolar. Care a fost dintotdeauna, de la Daciadă încoace, şi i-au schimbat doar denumirea. Bun… Acel copil e contorizat o dată la CSM Focşani, încă o dată la ONSS şi încă o dată la Cupa Timbark! Aţi înţeles? De trei ori e numărat acelaşi copil: la club, la ONSS şi la Timbark! Şi, dacă stau bine să mă gândesc, au mai făcut câte o competiţie din asta... Gillette, performanţa are viitor. Ei îi adună şi pe ăia de acolo, deşi sunt aceiaşi copii care se duc, aţi înţeles? De patru ori. Cam asta e!
Dan Dumitru, preşedinte AJF Vrancea



Caricatură a lui Mihai Stănescu din volumul "Acum nu e momentul", interzisă în perioada comunistă, care ironiza raportările fanteziste din economia socialistă. An de an, Partidul raporta creşterea nivelului de trai şi producţii record, în timp ce, în viaţa reală, oamenii o duceau din ce în ce mai greu

Cei care răspund direct de fotbal în organizaţiile din teritoriu ne-au prezentat o situaţie fără nicio legătură cu cea din statisticile federale: o ţară prăbuşită, pustiită de emigraţie, în care numărul de jucători activi este menţinut de AJF-uri cu mare greutate, uneori prin măsuri disperate.

S-au conturat, de asemenea, şi câteva explicaţii ale acestei aparent paradoxale imagini răsturnate a realităţii: prăpăd în ţară, sărbătoare şi rezultate excepţionale la Casa Fotbalului. Pentru a putea raporta la UEFA îndeplinirea planului, federaţia a numărat de mai multe ori copiii şi a luat în calcul şi jucătorii care s-au retras sau au plecat (aceştia din urmă, veţi vedea din mărturiile de mai jos, sunt foarte-foarte mulţi).

Trebuie înţeles cu claritate că nu iniţiativa de a spori numărul practicanţilor de fotbal din România - absolut binevenită, în măsura în care este reală - a provocat reacţiile, ci evidenta neconcordanţă a datelor FRF cu situaţia reală, pe care şefii fotbalului din judeţe o cunosc mai bine decât oricine.
La ce folosesc aceste cifre pe hârtie, în contrast cu realitatea, e greu de spus.

ProSport a discutat cu conducători ai AJF-urilor din diferite regiuni ale României, pentru a avea o imagine de ansamblu asupra situaţiei: Transilvania (graniţa cu Ungaria), Oltenia, Muntenia, Moldova. Pretutindeni, situaţia este cam aceeaşi, ceea ce arată că România este afectată de probleme similare indiferent de provincie.


Broşura "Împreună suntem fotbal", tipărită de FRF în condiţii grafice excepţionale, este plină de cifre fanteziste. Autorii au greşit inclusiv modul de calcul al procentelor din populaţia României. Oamenii din fotbalul românesc cu care a vorbit ProSport spun că raportările federaţiei privind creşterea explozivă a numărului de fotbalişti nu au niciun corespondent în realitate


1.131%
este creşterea raportată de FRF, din 2015 şi până în 2017, la numărul de copii sub 10 ani, băieţi şi fete, care joacă fotbal în România.


387%
este creşterea raportată de FRF, din 2015 şi până în 2017, la numărul de copii sub 14 ani, băieţi şi fete, care joacă fotbal în România.


146%
este creşterea raportată de FRF, din 2015 şi până în 2017, la numărul de juniori sub 18 ani, băieţi şi fete, care joacă fotbal în România.


271,6%
este, conform FRF, procentajul cu care a crescut numărul jucătorilor de fotbal din România


Ştiind că, în ultimii doi ani, nu s-a modificat numărul de echipe şi nici cel de jucători legitimaţi la Liga 1 şi la Liga 2, am căutat şefii Asociaţiilor Judeţene de Fotbal, care sunt în contact permanent şi nemijlocit cu „fotbalul de masă“ (în AJF-uri activează, de altfel, peste 60% din numărul de fotbalişti legitimaţi în România).


„Vedeţi... Ce se întâmplă... Pleacă acum în străinătate... Pleacă la muncă, echipele nu mai au cu cine să joace. Şi atunci mai activează din ăia care nu erau activaţi în 2017. Ei vin, pun vizele pentru ăia. Creşte numărul lor, dar ei, efectiv, activi, rămân tot în jurul a 2.000. (...) Să vă spun ce bănuiesc eu. Ei ne cer nouă situaţia statistică anuală. Şi, probabil, ei cifrele astea le dau după situaţiile pe care le facem noi. E posibil şi ei să aibă dreptate. Cu exodul ăsta în străinătate, oamenii, ca să-şi poată continua activitatea, sunt obligaţi să legitimeze continuu. Şi atunci, în 2016, să zicem, s-au legitimat dublu faţă de 2015. Dar au plecat alţii.“
Mihai Popescu, secretar general AJF Gorj



Paginile din broşura "Împreună suntem fotbal" unde aflăm că numărul copiilor sub 10 ani care s-au apucat de fotbal a crescut, în ultimii doi ani, cu 1.131%. Antrenorii, conducătorii de cluburi şi şefii de AJF-uri neagă, toţi, aceste cifre

Indiferent unde a sunat telefonul, reporterul a descoperit că "fotbalul mic" habar n-are de cifrele lui Burleanu. În timp ce la FRF se desfac sticlele de şampanie în cinstea producţiilor-record de fotbalişti la hectar, în teritoriu se simte disperare, resemnare, neputinţă.

În judeţe se supravieţuieşte într-un peisaj apocaliptic. Pe ecranele posturilor TV, în paginile ziarelor şi pe site-uri nu încap nici exodul de proporţii biblice care pustieşte ţara, nici competiţiile de operetă bune să scoată cifre şi atât, nici sărăcia lucie care împinge oamenii să plece de acasă pentru câteva sute de lei în plus pe lună. Nimic din toate acestea nu face obiectul vreunui raport-alarmă, al unui demers îngrijorat al FRF.
În faţa dezastrului, a situaţiei critice, ar fi fost de aşteptat ca Burleanu şi oamenii săi să caute înfriguraţi soluţii, să bată drumurile la Parlament, Guvern, UEFA, să ceară să vină în emisiunile TV şi să solicite spaţii în presa scrisă, pentru a trezi România la realitate. În loc de asta, avem broşuri colorate, cu multe grafice şi poze, puţin text şi concluzii triumfale, în care ni se spune că succesul programului a transformat FRF într-un exemplu de bune practici la UEFA.

ProSport vă invită într-o excursie dureroasă în peisajul real al României profunde. Lucrurile povestite de şefii AJF-urilor, atunci când reporterul a sunat să întrebe cum resimt ei creşterea de 271,6% a numărului de fotbalişti raportată de Burleanu la UEFA, sunt cutremurătoare.


Alin Sorescu, AJF Argeş: „În 2015 aveam 3.502 jucători, în 2017 vom avea puţin peste 3.500. Acestea sunt date oficiale! Nimic dat din burtă!“

Alin Sorescu, preşedintele AJF Argeş, unul din cele mai bogate judeţe din România în materie de fotbal, cu o serie de 16 echipe la Liga 4 şi trei serii de Liga 5 care totalizează încă 48 de echipe, spune că în ultimii trei ani n-a existat, la băieţi, nicio creştere a numărului de sportivi: „Vă pot spune punctual. Avem un program pe calculator şi putem să vă spunem precis câţi jucători avem, câţi sunt cu viză... În 2015, cu viză AJF au fost 3.502, în 2016 – 3.340, în 2017 – 3.421. Dar mai am vize de făcut la jucători. Noi începem acum competiţii de copii şi acum încep să se legitimeze. Va mai creşte, până la finele anului, cu cel mult 150. Se va duce peste 3.500. Acestea sunt datele oficiale, nimic dat din burtă! Numai jucători de fotbal, fără futsal sau altceva“.

Nici la fotbal feminin nu există o explozie de sportive, spune Sorescu: „La fotbal feminin am puţini... Am avut 60 în 2015, pe urmă 90 în 2016, iar acum, în 2017 am 160, că am început să dezvolt, dau drumul unui campionat în şcoli. Avem 160 de jucătoare acum“.

Judeţul Argeş

An:    jucători – jucătoare

2015:  3502 – 60

2016:  3340 – 90

2017:  3421 – 160


Preşedintele Burleanu a avut unele iniţiative, dar cu rezultate foarte modeste, spun şefii AJF-urilor


Mihai Popescu, AJF Gorj: „Jucătorii pleacă la muncă, echipele nu mai au cu cine să joace! E o situaţie foarte delicată. Şi la arbitri e la fel. Am reactivat din cei care s-au lăsat“

Telefonul ProSport l-a găsit pe Mihai Popescu, secretarul general al AJF Gorj, la birou. Discuţia a fost deosebit de interesantă, în condiţiile în care interlocutorul a precizat, din capul locului, că numărul de jucători activi este menţinut cu greu la acelaşi nivel în ultimii ani, prin eforturi făcute de cluburi de a suplini emigrarea.

Au ieşit la iveală amănunte care creionează nu numai situaţia particulară a fotbalului, ci situaţia socială şi demografică de ansamblu într-o regiune a României altădată vie şi dinamică, azi părăsită în masă de populaţia adultă. Oficialul AJF Gorj spune că emigraţia masivă a românilor din această parte a Olteniei a început odată cu liberalizarea regimului de călătorie în Marea Britanie, iar de atunci fenomenul s-a permentizat, provocând disfuncţionalităţi majore în toate domeniile vieţii.

În acelaşi timp, a apărut şi o primă posibil explicaţie pentru contrastul dintre creşterile spectaculoase anunţate din birourile şefilor de la Casa Fotbalului şi stagnarea – şi aceea, cu greu obţinută – din teritoriu. S-au contabilizat absolut toţi sportivii legitimaţi de-a lungul timpului, inclusiv cei care s-au lăsat de fotbal sau au emigrat, şi nu doar cei care au viză la zi şi participă activ la campionat.

ProSport: Care este evoluţia a numărului de jucători şi jucătoare de fotbal din judeţul Gorj, în ultimii doi-trei ani?
Mihai Popescu, secretar general AJF Gorj: La noi, totul e transparent. În 2017, la nivelul AJF Gorj, s-au legitimat 277 de persoane.

Şi câţi aveţi, cu totul?
În total, la AJF Gorj, avem 22.350 de persoane legitimate.

„Noi avem acum, activi, cu viză pe 2017, 2.000 de sportivi. La fel ca şi până acum“

Aşa mulţi?
Da, dar unii nu mai sunt activi.

Păi, vorbim de cei care joacă efectiv. Pe mine mă interesau cei care joacă săptămânal, nu şi cei care s-au lăsat sau au plecat din ţară.
Noi avem acum, activi, cu viză pe 2017, 2.000 de sportivi. Dacă mergem în trecut, tot la nivelul ăsta suntem. Pentru că numărul de echipe a rămas aproximativ la fel. Şi, automat, numărul de jucători, că nu pot să aibă echipele mai mult de 20-25 în lot. Deci, în jurul a 2.000 activi.

Cu tot cu juniori?
Cu tot cu juniori.

La fete cum staţi?
N-avem fete. Avem doar două fete legitimate în judeţ, la juniori. Acolo unde se permite să ai două-trei fete în echipă, la juniori, şi s-au făcut două legitimări. Dar atât. Deci, să zicem, am avut constant în jurul a 2.000 de jucători în ultimii patru ani. La noi, în ultimii 12 ani, a crescut numărul de echipe cu 2-3-4 pe an. Dar asta doar până acum 4-5 ani, când a stagnat situaţia. Şi, automat... Dar, vedeţi, ce se întâmplă... Pleacă acum în străinătate... Pleacă la muncă, echipele nu mai au cu cine să joace. Şi atunci mai activează din ăia care nu erau activaţi în 2017. Ei vin, pun vizele pentru ăia. Creşte numărul lor, dar ei, efectiv, activi, rămân tot în jurul a 2.000.

„Susţinem campionatele pe care le avem, la diferite ligi, cu copii, cu tineri, cu... Ce să vă spun... Cu mulţi arbitri care ar fi trebuit de multă vreme să se pensioneze“


Competiţia "Fotbal şi feminitate" a generat statistici frumoase şi rezultate reale foarte scăzute, povesteşte Dan Dumitru, preşedintele AJF Vrancea. Acesta spune că FRF a dat premii pentru cei care au adus fete multe, FRF le-a înregistrat ca jucătoare active, apoi totul a fost lăsat baltă: "Am făcut o competiţie, cum mi-au spus ei. Dar, după aceea, fetele au plecat, s-au dus în legea lor, n-aveau nicio treabă cu fotbalul. De acolo au băgat foarte, foarte mulţi în sistem. Iar restul, vă spun eu ce au făcut: practic, au dublat, pentru că au băgat în statistici fotbalul şcolar!"

E foarte interesant ce-mi spuneţi. Şi alţi conducători de AJF-uri povestesc aceleaşi lucruri.
Şi la noi, majoritatea băieţilor tineri pleacă în străinătate şi federaţia ne tot trimite tot felul de cereri, să le precizăm situaţia contractuală sau situaţia în care se află diverşi jucători de fotbal. Pentru că ei se duc acolo şi vor să joace şi în comunităţile de români din zona unde muncesc. Şi noi avem cazuri de genul ăsta, cu jucători care pleacă la muncă în străinătate şi joacă şi acolo. E o situaţie foarte delicată vizavi de jucători. Noi ne confruntăm şi la arbitri cu o situaţie la fel de asemănătoare. Noi îi luăm de la l5 ani, îi formăm ca arbitri, îi creştem până la 19 ani şi la vârsta aia unii merg la facultate, la Bucureşti, Cluj, Timişoara, pleacă, îşi continuă activitatea acolo şi i-am pierdut, iar ceilalţi pleacă la muncă în Anglia, Germania, Italia şi aşa mai departe şi îi pierdem şi pe ei.

E incredibil!
Exact, exact. Şi o luăm de la zero, şi de la zero în fiecare an şi tot aşa. Şi susţinem campionatele judeţene pe care le avem, la diferite ligi, cu copii, cu tineri, cu... Ce să vă spun... Cu mulţi arbitri care ar fi trebuit de multă vreme să se pensioneze. Şi îi tot păstrăm sau i-am reactivat ca să putem susţine aceste campionate. E o situaţie dramatică şi... Nu ştiu... Nu depinde de noi, suntem neputincioşi.

Vă cred.
Nici nu putem să punem criterii sau condiţii, ca să zici că le oferi ceva sau faci un contract... Chiar dacă le-am oferi, nu poţi să constrângi omul. Pleacă să-şi câştige existenţa, până la urmă, că de aia pleacă acolo.

„Cu exodul ăsta, suntem obligaţi să legitimăm continuu. Dar noi legitimăm pentru că, în vară, ne-au plecat jucătorii. De fapt, tot la nivelul de dinainte suntem“

V-am întrebat pentru că am văzut o statistică a FRF care zice că din 2015 până acum a crescut numărul fotbaliştilor din România cu peste 250%...
Să vă spun ce bănuiesc eu. Ei ne cer nouă situaţia statistică anuală. Şi, probabil, ei cifrele astea le dau după situaţiile pe care le facem noi. E posibil şi ei să aibă dreptate. Cu exodul ăsta în străinătate, oamenii, ca să-şi poată continua activitatea, sunt obligaţi să legitimeze continuu.

Da.
Şi atunci, în 2016, să zicem, s-au legitimat dublu faţă de 2015. Dar au plecat alţii.

Deci, au intrat în sistem, pe de o parte, unii, dar au ieşit alţii pe de altă parte.
Da. Noi legitimăm acum, în septembrie, octombrie, noiembrie. Dar legitimăm pentru că în vară ne-au plecat jucătorii. Dar, de fapt, la 1 februarie, când punem vizele pe 2018, tot la nivelul de dinainte suntem, pentru că ăia care au plecat nu mai vin să vizeze carnetele. Deci, ca şi număr de legitimări, ei au dreptate, că şi la noi a crescut, se vede clar. Poate că acum 5 ani n-am făcut decât 100 şi ceva de legitimări. Dar atunci nu era exodul ăsta. Deci, nu plecau! Ca să fie nevoiţi să legitimeze lunar. Acum, practic, lunar legitimează. Care cum îl vede că poate să joace fotbal, hai să-l legitimez, că ne-a plecat celălalt. Deci, au şi ei, în felul lor, scriptic, dreptate. Ca număr de legitimări. Dar, ca jucători activi, n-au cum!


Aceiaşi juniori joacă în mai multe competiţii, dar FRF îi numără de fiecare dată ca şi când ar fi alţii, afirmă interlocutorii ProSport

„A fost nenorocire când s-a liberalizat piaţa muncii din Regatul Unit. De atunci, exodul continuă. Chiar şi după Brexit, ei, totuşi, pleacă, înţelegeţi?“

Am o curiozitate. Ca fenomen, în Gorj, de când a început acest exod masiv? De câţi ani?
Prima dată a fost când s-a liberalizat pentru români piaţa muncii din Regatul Unit. Atunci a fost nenorocire la plecare. De atunci până acum, de trei ani, acest exod continuă. Chiar dacă, să zicem, Marea Britanie nu mai e atât de atractivă, de când cu Brexitul, ei, totuşi, pleacă, înţelegeţi? Ei, totuşi, pleacă. De când s-a deschis piaţa muncii în Marea Britanie. S-au căutat şi s-au adus unii pe alţii. Prieteni, colegi de echipă... Dacă au apucat unul-doi să meargă acolo, când au venit în vacanţă i-au luat şi pe alţii. Inclusiv preşedinta noastră de la Colegiul Judeţean de Arbitri, acum doi ani, a plecat şi... Mai avem vreo două-trei arbitre care sunt plecate… Tot aşa, la muncă, în străinătate.

Vă mulţumesc.
Cu plăcere!


Rafel Boca, AJF Iaşi: „Am crescut puţin, dar nu exploziv. Ne confruntăm cu următoarea problemă. O parte din jucători pleacă afară, la muncă. Şi atunci pierd echipele, se legitimează alţii... Ca valoare, a scăzut puţin“

Creşterea de 271,6% raportată de Răzvan Burleanu nu se regăseşte nici în Judeţul Iaşi. Preşedintele AJF Iaşi, Rafael Boca, a menţionat pentru ProSport că există un mic spor de sportivi legitimaţi, de ordinul a câteva sute, dar cu preţul unei scăderi a valorii, pentru că şi aici fenomenul emigraţiei loveşte grav echipele, mai ales în mediul rural. Creşterea provine din sporirea numărului de jucătoare de fotbal, dar „asta înseamnă 150-200“.

„Vă pot spune datele pe 2014, 2015 şi 2016, pentru că pe anul ăsta nu le am, deocamdată. În 2014 am 1.648 de seniori şi 1.363 de juniori. În total, 3.011. În 2015, 1.573 de seniori, dar cresc juniorii: 1.532. Deci, 3.105. Pe 2016, am în total 3.330. Cifrele includ şi băieţii, şi fetele. Cresc juniorii, iar seniorii stagnează. La mine au crescut două categorii: la feminin şi la juniori. Au apărut mai mulţi foşti jucători de fotbal care şi-au făcut grupe de copii şi juniori. Dar, în acelaşi timp, infrastructura a rămas aceeaşi. După 1990 n-a mai apărut niciun teren la noi“, explică Boca.

Acesta detaliază: „Din 2013 am făcut primele legitimări la fete. Dar mai masiv... Vorba vine masiv, asta înseamnă 150-200 de jucătoare, aproximativ, au apărut acum doi ani. Am avut un proiect cu dezvoltarea fotbalului feminin, am intrat şi noi, cu Iaşiul, şi am organizat competiţii mai multe, aşa au apărut jucătoarele legitimate. Fetele joacă şi acum la junioare, la Divizia C... Deci, în Iaşi a crescut numărul sportivilor, în ultimii ani, mai ales la juniori, dar nu exploziv... A crescut puţin, după cum se poate vedea şi din datele de mai sus. E o creştere în limite normale“.

Sărăcia loveşte necruţător în toate eforturile făcute de cei care vor să ţină pe linia de plutire fotbalul şi în această parte a Moldovei. Şi Boca se confruntă cu aceeaşi problemă a plecării din ţară, în mod masiv: „Noi ne confruntăm cu următoarea problemă. O parte din jucători, la comunele astea, la Liga a 4-a, pleacă afară, la muncă. Şi atunci pierd echipele, se legitimează alţii, copii... Dar, ca valoare, a scăzut puţin şi din cauza asta. Eu mă mai confrunt cu o situaţie, am mulţi jucători care pleacă în judeţele limitrofe. De exemplu, pleacă din Judeţul Iaşi la Neamţ. Sunt acolo 2-3 echipe care le oferă condiţii mai bune. N-au contracte dar… Nu ştiu, poate indemnizaţia de efort... Suma nu poate fi mai mare de 100-200 de lei, dar, să ştiţi, şi pentru suma asta se duc. Situaţia financiară fiind precară la unii, contează. 200 de lei în fiecare duminică înseamnă 800 de lei într-o lună“.


FRF contabilizează şi poliţiştii şi jandarmii când numără jucătorii de fotbal din România


Costin Toma, AJF Neamţ: „La copii şi fete a fost un pic de reviriment. Dar n-avem creştere semnificativă. În limite normale: 8-10%“

Raportat la statisticile lui Burleanu, Neamţul este unul din judeţele care trag în jos fotbalul românesc. Preşedintele AJF-ului din această diviziune administrativă a ţării, Costin Toma, vorbeşte de o creştere de „doar“ 8-10%, un fleac pe lângă cea de 271,6% pe ţară anunţată de FRF.

Şi totuşi, din discuţiile avute cu şefii fotbalului din teritoriu, ProSport a descoperit la Neamţ, dimpotrivă, o situaţie ceva mai bună. „La seniori, hai să spunem că stagnăm, cumva, numeric. Am avut 16 echipe la Liga 4, dar anul ăsta nu mai am decât 10. Jucătorii s-au redistribuit la Liga 5. Deci ar fi un statu-quo. Dar dincoace, mai ales la copii, la juniori, la fete, avem creştere. La fete nu am avut, până acum. Avem la Roman, am avut la Piatra o grupă de fete dar... Hm... Nu prea mai activează acum, în ultimul an... Deci, în sectorul ăsta, a fost un pic de reviriment. Dar nu însemnat, să spunem. N-avem creştere semnificativă. În limite normale: 8-10%“, a explicat Costin Toma, preşedintele AJF Neamţ.


Ştefan Szilagyi, AJF Satu Mare: „Am dincolo, în Ungaria, foarte mulţi jucători legitimaţi aici. Care au jucat aici în Liga 4, acolo joacă în Liga 3 şi Liga 2“

Foarte interesant a fost şi dialogul cu Ştefan Szilagyi, preşedintele AJF Satu Mare. Omniprezentul fenomen al emigraţiei capătă, în judeţele de la graniţa de Vest, o particularitate în plus: oamenii se duc să joace fotbal la unguri, unde se câştigă mult mai bine, iar nivelul valoric e mai scăzut. Diverse facilităţi făcute pe plan local fac ca numărul de juniori să crească anual cu 8-10%, dar asta fără nicio legătură cu politicile şi programele FRF. În rest, numărul seniorilor rămâne staţionar.

Iată diagrama situaţiei din România la extremitatea sa nord-vestică.

ProSport: Domnule Szilagyi, cum a evoluat în ultimii doi-trei ani numărul de jucători legitimaţi de la dumneavoastră din judeţ? A crescut, a scăzut? Mă interesează situaţia şi la băieţi, şi la fete.
Ştefan Szilagyi, preşedinte AJF Satu Mare: Păi, eu fete n-am avut. Am avut câteva, dar au plecat la Baia Mare. Au plecat cu toată echipa la Baia Mare. Vorbesc de fete. Eu vorbesc de AJF Satu Mare. La mine, în fiecare an, creşte cu 8-10%, la juniori, pentru că, la mine, primul an e pe gratis. Dar nu numai de asta. La mine e un pic mai altfel... Întrebarea e scurtă, dar are în spate mai multe lucruri.

Jucători activi, legitimaţi, care participă la competiţii...
În jur de 3.000.

Dar faţă de acum un an sau doi?
Totdeauna am creştere un pic. Pentru că să vă spun cum e: la mine s-au retras două echipe, dar s-au înscris trei.

Da.
Circulaţia asta a jucătorilor... Mai vin şi din Baia Mare, dar foarte mulţi îmi pleacă în Ungaria.

Interesant.
La noi e ceva mai aparte. Eu am dincolo, în Ungaria, foarte mulţi jucători legitimaţi aici.

Da.
Şi care au jucat aici în Liga 4, acolo joacă în Liga 3 şi Liga 2.

Aha.
Sunt nişte chestiuni... Dacă eşti aproape de graniţă, în Uniunea Europeană, poţi să te duci... Dacă eşti copil şi ai domiciliul la 30 de kilometri depărtare de graniţă, poţi să te duci fără acordul clubului, dacă eşti amator. Şi invers e valabil, numai că nu se întâmplă...

Îmi imaginam că nu se întâmplă...
Alte întrebări?

„Eu campionat de fete nu am“

Deci, în concluzie, fete nu aveţi...
Eu campionat de fete nu am. Am avut, dar au plecat la Baia Mare.

Şi, în rest, în cazul băieţilor e o creştere uşoară...
E o creştere uşoară, între 5-10% în funcţie de... Pot să-mi dau seama câţi pleacă în Ungaria, câte legitimări noi am şi tot aşa.

Şi aveţi circa 3.000 de sportivi.
3.000, da. Noi facem aici... Avem şi 40 de echipe de Liga 4. Şi toţi au şi juniori A1. Eu de aceea fac echipe de Liga 4. Şi e obligatoriu, la mine, în Liga 4, să joace cu juniori, cadeţi...

E clar.
Asta e situaţia.


Dan Dumitru, AJF Vrancea: „Creşte în hârtiile ălora, în capul lor! Unde să crească? Noi ne batem de muscă pe aici! Nu mai găsim oameni la muncă. Nu mai găsim... Aţi înţeles? E belea!“

Cazul găsit de ProSport în judeţul Vrancea este absolut teribil. Şeful fotbalului din judeţul numărul 1 la emigrare în România spune că s-a conformat cererilor FRF şi a făcut eforturi, a mobilizat inclusiv profesorii de sport din şcoli, dar tot degeaba. Au rezultat nişte concursuri din care federaţia a bifat statisticile şi atât.

Dan Dumitru a fost de-a dreptul iritat când a aflat tema discuţiei. A contrat dur cifrele optimiste ale FRF într-un moment în care el spune că nu se mai găsesc în judeţele României nici măcar adulţi pentru muncă, dar pentru fotbal! Şi a explicat pe larg care crede că e „şmecheria“: FRF a numărat aceiaşi copii de 3-4 ori.
Aşa a fost posibil ca în broşura tipărită şi în statisticile trimise la UEFA să figureze creşteri de chiar peste 1.000% la unele categorii de vârstă.

ProSport: Domnule Dumitru, de la ProSport vă deranjez. Lucrez la un material şi am nevoie de unele date. Care este situaţia, în Vrancea, la jucătorii de fotbal legitimaţi în ultimii doi-trei ani? A crescut numărul lor, a scăzut?
Dan Dumitru, preşedinte AJF Vrancea: Ce să crească? Creşte în hârtiile ălora, în capul lor! Unde să crească? Normal, dacă te pune să faci înscrieri la fete... Acum doi ani am fost pe locul 3 în ţară, am înscris 700 de fete în programul ăla, că aşa se finanţa. Aţi înţeles?

Da.
Deci, ei fac nişte... Nu ştiu ce fac ei, dar realitatea e cu totul alta!

Care este realitatea?
Păi, de exemplu, eu am înscris 700 de fete într-un program, „Fotbal şi feminitate“. Într-un an. Că am înscris şi în al doilea an. Nu mai ştiu câte. Dar, de acolo... Şi a fost fără niciun fel de... N-a ieşit nimic. Nici n-a avut continuitate… Într-un an m-au înscris cu 700 de fete, în al doilea an nu m-au înscris, în al treilea an iar au apelat la mine... Şi echipe nu s-au făcut. Că echipe de fete n-am. Într-adevăr, vreo trei fete au ajuns pe la Olimpia Cluj... Una din programul ăla e în lotul naţional... Dar, ca şi număr de practicanţi... Eu ştiu ce fac ei. Se laudă cu numărul de fete. Dar fetele...


6.606%
este creşterea raportată de FRF, din 2015 până în 2017, la numărul de fete sub 14 ani care joacă fotbal în România.


2.833%
este creşterea raportată de FRF, din 2015 până în 2017, la numărul de fete sub 18 ani care joacă fotbal în România.


„În judeţ avem 3.899 de jucători, din care activi 1.586“

Am plecat de la broşura tipărită de FRF, de la datele publicate acolo. Dar dumneavoastră câţi jucători activi aveţi în judeţ?
Am 3.899.

Azi, în 2017.
Da. Şi vă spun eu că, de când am iniţiat sistemul ăsta, în 2010, am crescut cu 1.000 de jucători. Dar nu am controlul la cei care s-au lăsat.

Asta e altceva... Păi, e important câţi s-au lăsat, pe lângă cei care s-au legitimat, ca să fie o cifră reală...
Păi, ştiu că e important. Vă spun acum şi jucătorii activi…

Asta mă interesează, jucătorii activi.
Păi, activi, da! Aici fac ei… Activi am 1.586. În momentul ăsta. Şi probabil că se mai ridică. Până la sfârşitul anului, se mai ridică, poate, cu 3-400.


Obiectivele strategice ale FRF: 1. calificarea naţionalei la turneele finale - bifat, 2. creşterea substanţială a numărului de practicanţi ai fotbalului - bifat, 3. dezvoltarea fotbalului feminin - bifat, 4. "construirea unei culturi organizaţionale care să devină suport pentru performanţa sportivă" - bifat, 5. "creşterea atractivităţii şi vizibilităţii jocului de fotbal" - bifat.

„Se înscriu unii, juniori, legitimez copii de 7-8 ani, da, dar în acelaşi an termină ăia de 19 ani. Şi pleacă! Sau pleacă de la 16 ani, nici nu mai termină. Adică stăm pe loc, nu avansăm“

Faţă de 2016 şi 2015, a crescut semnificativ numărul de jucători?
(iritat) Nu există aşa ceva! De unde să crească? Se legitimează unii... Cel puţin la mine, la Vrancea, e o situaţie mai...

Nu e o situaţie specială, să ştiţi. Şi colegii dumneavoastră mi-au povestit exact aceleaşi lucruri. În toată ţara e nenorocire.
Nu, nu, nu! E fenomenul emigraţiei din Vrancea. Nu e peste tot ca la mine.

Şi colegii dumneavoastră povestesc aceleaşi lucruri. Ţi se face părul măciucă...
Da, vă cred! Aşa e şi la mine. Dar vă spun pe statistici sociale: noi, în Vrancea, suntem numărul 1 în ţară la emigrare. Vă spun eu! Social vorbind, nu fotbal. Noi ne batem de muscă pe aici! Nu mai găsim oameni la muncă. Nu mai găsim... Aţi înţeles? E belea! Dar sunt convins că şi prin Ardeal, pe-acolo, e… Deci, la mine, ce fac? Se înscriu unii, juniori, legitimez copii de 7-8 ani, da, dar în acelaşi an termină ăia de 19 ani.

Şi pleacă.
Şi pleacă! Sau pleacă de la 16 ani, nici nu mai termină. Adică stăm pe loc, nu avansăm. Alea sunt... Ale federaţiei...

Da, e broşura aceea tipărită de FRF, unde şefii de la Casa Fotbalului scriu că, din 2015 până în 2017, a crescut numărul de jucători cu peste 250%.
Păi, da, vă spun eu ce fac, unde e şmecheria. Eu stau ceva mai bine cu statisticile şi îmi dau seama ce fac.

Au făcut-o din pix…
Da, din pix. Există un site, fotbalfeminin.ro, acolo este un sistem, pe fotbal feminin, unde cred că sunt adunate zeci de mii de fete. În fiecare an au înscris acolo fetele prin programul „Fotbal şi feminitate“. Pe noi ne-a finanţat, ne dădea un punctaj, în funcţie de câte fete aveam.

„Am făcut o competiţie, cum mi-au spus ei. Dar, după aceea, fetele au plecat, s-au dus în legea lor, n-aveau nicio treabă cu fotbalul“

Mi-au povestit şi colegii dumneavoastră acelaşi lucru.
Da, şi normal că eu am adus toate şcolile. Deci, eu chiar am făcut pe bune. Am făcut o competiţie, cum mi-au spus ei. Dar, după aceea, fetele au plecat, s-au dus în legea lor, n-aveau nicio treabă cu fotbalul. Am extras de acolo ce am avut... Asta e una. De acolo au băgat foarte, foarte mulţi în sistem. Iar restul, vă spun eu ce au făcut: practic, au dublat, pentru că au băgat în statistici fotbalul şcolar!

Aha, am înţeles...
Asta e toată treaba! Deci, un copil de 10 ani, că e cel mai elocvent exemplu, este legitimat la un club, să zicem CSM Focşani. Dar copilul învaţă la Şcoala nr. 6 din Focşani. Participă la ONSS, adică Olimpiada Naţională a Sportului Şcolar. Care a fost dintotdeauna, de la Daciadă încoace, şi i-au schimbat doar denumirea. Bun… Acel copil e contorizat o dată la CSM Focşani, încă o dată la ONSS şi încă o dată la Cupa Timbark! Aţi înţeles? De trei ori e numărat acelaşi copil: la club, la ONSS şi la Timbark! Deci ei adună legitimaţii cu participanţii la ONSS şi cu cei de la Timbark. Şi, dacă stau bine să mă gândesc, au mai făcut câte o competiţie din asta... Gillette, performanţa are viitor. Ei îi adună şi pe ăia de acolo, deşi sunt aceiaşi copii care se duc, aţi înţeles? Cam asta e! Sau, oricum, sunt 80% aceiaşi copii şi poate 20% unii noi. Cam asta e tehnologia... (n.r. - exact acelaşi tip de explicaţie am primit ulterior şi de la antrenori şi conducători de cluburi din Bucureşti şi Cluj specializaţi pe creşterea juniorilor. Cei întrebaţi ne-au răspuns că "nici vorbă, în linii mari sunt aceleaşi echipe, cu aceiaşi antrenori şi aproximativ aceiaşi copii din anii trecuţi. Numărul n-a crescut deloc").

Domnule Dumitru, ce pot să public din discuţia cu dumneavoastră?
Eu nu prea am treabă cu nimic. Cam tot!

 

 

http://www.prosport.ro/sport-life/special/ancheta-crescut-capul-fotbalul-romanesc-socat-dupa-burleanu-anuntat-numarul-jucatori-crescut-271-6-doi-ani-indignare-printre-ajf-uri-au-numarat-copiii-4-ori-marturii-cutremuratoare-situatia-reala-16763562
16763562
comments powered by Disqus
Versiune selectata: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.