EXCLUSIV | 3 modificări dubioase la Legea Sportului. Cum au votat parlamentarii ca Gigi Becali să poată primi spre folosinţă gratuită Arena Naţională şi au lăsat "la latitudinea autorităţilor" sumele alocate din buget pentru cluburile primăriilor

Joi, 08:21 16536 afişări Comentează şi tu Highlight
EXCLUSIV | 3 modificări dubioase la Legea Sportului. Cum au votat parlamentarii ca Gigi Becali să poată primi spre folosinţă gratuită Arena Naţională şi au lăsat "la latitudinea autorităţilor" sumele alocate din buget pentru cluburile primăriilor Gigi Becali a solicitat, de-a lungul timpului, dreptul de a folosi preferenţial Arena Naţională, invocând interesul naţional, deoarece FC FCSB face performanţe şi are mulţi suporteri. Stadionul a costat statul român aproape un sfert de miliard de euro. El nu e însă singurul patron român cu astfel de pretenţii faţă de stat. FOTO: Mediafax 8 imagini http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/581/17366/16923049/1/modificare-se-scoate-pragul-de-5.jpg
  • Proiectul de modificare a Legii Sportului retrimis Parlamentului de preşedintele României, Klaus Iohannis, cu solicitarea de a fi reexaminat, conţine cel puţin trei prevederi dubioase făcute de reprezentanţii Puterii.

Textul iniţial al Ordonanţei de Urgenţă nr. 38/2017, promulgată în luna mai a anului trecut de cabinetul Grindeanu, a fost modificat în Parlament, formula finală trimisă preşedintelui ţării, spre promulgare, fiind una favorabilă exploatării resurselor publice în interes privat.

Trei ar fi modificările operate de parlamentari şi care ridică mari semne de întrebare:

1. a dispărut pragul maxim de 5% din bugetul local, fixat iniţial de guvern, pe care primăriile îl puteau direcţiona către sport.

2. au fost şterse orice referiri la obligativitatea de a respecta legislaţia comunitară şi cea naţională privind ajutorul de stat.

3. bazele sportive administrate de stat se pot da spre folosinţă gratuită cluburilor, indiferent că acestea sunt private sau publice.

Fiecare din cele trei schimbări favorizează puternic cheltuirea necontrolată resurselor publice, iar unul din puncte este „cu dedicaţie“ pentru patronii cluburilor private, care vor putea folosi gratuit infrastructura statului pentru a face profit în folosul propriu.

Plafonul iniţial destinat activităţilor sportive, de maximum 5% din buget, a dispărut 


Prima coloană este alocată textului iniţial al Legii Sportului (în acest caz, nu se prevedea nimic în legea din 2000), cea de-a doua coloană conţine textul din OUG 38/2017 a lui Grindeanu, cea de-a treia coloană conţine textul aşa cum a fost votat de Senat, cea de-a patra coloană este şi forma finală, cu modificările făcute în comisie şi votate în plenul Camerei Deputaţilor. Ultima coloană este rezervată explicaţiilor date de autorii amendamentelor. Aşa cum se poate observa, în forma finală a dispărut menţiunea cu plafonul maxim de 5% din buget, autorii modificării explicând că se lasă la latitudinea autorităţilor câte procente din buget pot cheltui cu sportul

1. Textul iniţial al OUG 38/2017, semnat de fostul premier Grindeanu, punea la Articolul 18, punctul 4, alineatul 3, un prag maxim până la care primăriile puteau cheltui banii comunităţilor pentru activităţi sportive: „Autorităţile administraţiei publice locale pot aloca sume pentru finanţarea activităţii sportive potrivit alin. 1 şi 2 în limita a maximum 5% din bugetul aprobat“.

Plafonul maxim a trecut şi de Senat. Însă Comisia pentru Învăţământ a Camerei Deputaţilor a scos această limită. Textul final adoptat de Camera Deputaţilor (forul decizional), trimis spre promulgare, arată astfel: „Autorităţile administraţiei publice locale pot aloca sume pentru finanţarea infrastructurii şi activităţii sportive, potrivit alin. 1 şi 2, din bugetul aprobat“.

Motivarea autorilor: „Pentru a se lăsa la latitudinea autorităţilor publice locale stabilirea procentului pe care pot să îl aloce activităţii sportive“.

Efectul acestei modificări poate fi uşor de intuit: s-a eliminat o frână importantă pentru edilii care, nechibzuit sau interesat, ar fi dispuşi să cheltuiască sume disproporţionat de mari pentru finanţarea cluburilor înfiinţate de primării.

Deja există îngrijorări şi perturbări majore în competiţiile sportive. Sportul de stat a revenit în forţă în România, iar echipele finanţate de la buget au înghiţit deja, cam peste tot, adversarii din privat.

Spre exemplu, în Liga 2 la fotbal, 6 din primele 7 clasate sunt, în acest moment, cluburi patronate de autorităţile locale. Excepţia este ASU Poli Timişoara. În prima ligă la handbal masculin, situaţia este aceeaşi: 13 din cele 14 competitoare au ca proprietari primăriile localităţilor. Excepţie face formaţia din Odorheiu Secuiesc, al cărei patron este afaceristul şi politicianul Verestoy Attila.

Primăria Bucureştiului dă către gruparea municipalităţii, CSM Bucureşti, o sumă anuală de peste 12 milioane de euro – buget comparabil cu cel al FC FCSB.

În acest moment, suma alocată CSM Bucureşti reprezintă 1,2% din cei aproximativ un miliard de euro din bugetul Capitalei.

Parlamentarii n-au mai considerat necesar să amintească de "respectarea legislaţiei naţionale şi comunitare"


Atât OUG 38/2017, cât şi Senatul au păstrat menţiunea din final "cu respectarea legislaţiei naţionale şi comunitare". Camera Deputaţilor, care e ;i for decizional, a eliminat-o.

2. Tot la Articolul 18, Alineatul 1, textul iniţial al OUG 38/2017 prevedea că finanţarea activităţii sportive de către primării trebuie să fie făcută „cu respectarea legislaţiei naţionale şi comunitare din domeniul ajutorului de stat“.

Senatul a păstrat această menţiune la finalul textului respectiv. Însă în Camera Deputaţilor, pe ultima sută de metri, un grup de deputaţi şi senatori PSD a propus o nouă formă, din care prevederea privind respectarea legislaţiei a dispărut cu totul.
Autorii iniţiativei sunt deputaţii Nicolae Georgescu, Costin Radu Vasilică, Nicolae Velcea şi Simona Oprescu Bucura, precum şi senatorii Constantin Şerban Valeca, Gheorghe Marin şi Mariana-Cristina Stocheci – toţi de la PSD.

Această modificare, au explicat pentru ProSport jurişti specializaţi în legislaţia din domeniu, poate uşura, în principiu, munca autorităţilor, care nu vor mai fi obligate să întocmească un dosar în plus prin care să demonstreze explicit respectarea legislaţiei privind ajutorul de stat. „Dacă îşi închipuie că aşa nu vor mai fi obligaţi să respecte legislaţia naţională şi cea a UE din domeniu, respectivii iniţiatori ai modificării se înşală. Există deja Legea ajutorului de stat, care trebuie respectată de toată lumea, chiar dacă în acest text de lege, privind sportul, nu este menţionată expres respectiva condiţie. Deocamdată, cât încă mai suntem în UE, trebuie să respectăm legislaţia de aici. În caz contrar, Comisia Europeană se poate sesiza, iar România va suporta consecinţele. Sumele considerate ajutor de stat trebuie returnate, iar statul român – obligat să plătească nişte sancţiuni“, a menţionat, pentru ProSport, un avocat specializat în domeniu.

Special, special, special, dedicaţie de la Parlamentul României pentru patronii de cluburi!


Articolul 30 fusese lăsat nemodificat de OUG emisă de Grindeanu. Senatul a strecurat facilitatea de a beneficia gratuit de stadioane şi baze şi pentru cluburile private. Deputatul Vasile Câtea a tăiat nodul gordian cu sintagma generică "structurile sportive"

3. Articolul 30 este unul de-a dreptul special, închinat oamenilor de afaceri interesaţi de profit făcut pe infrastructura statului. În textul iniţial al Legii 69/2000, se menţiona: „Cluburile sportive de drept public pot primi spre administrare sau în folosinţă gratuită imobilele care deservesc activitatea sportivă, baze şi instalaţii sportive (...)“.

Aşadar, după cum remarcaţi, era vorba de cluburile de drept public, adică acelea care au statul ca proprietar.

Apoi, succesiv, au apărut două modificări interesante.

Mai întâi, o mână dibace a strecurat, în versiunea ieşită de la Senat, un mic „amănunt“: „Cluburile sportive publice şi private pot primi spre administrea sau în folosinţă gratuită, potrivit legislaţiei privind activităţile sportive, imobile care deservesc activitatea sportivă, baze şi instalaţii sportive (...)“.

În final, în Camera Deputaţilor, deputatul PSD şi preşedinte al FR de Box Vasile Câtea, împreună cu Comisia pentru Învăţământ, a rezolvat simplu cazul, dând forma finală după cum urmează: „Structurile sportive pot primi, după caz, spre administrare sau în folosinţă gratuită, conform legislaţiei în vigoare, imobile care deservesc activitatea sportivă, baze şi instalaţii sportive (...)“.
În textul trimis preşedintelui României nu se mai face, aşadar, nicio specificare relativ la statutul cluburilor care vor beneficia gatuit de infrastructura statului, vorbindu-se generic de „structuri sportive“.

Direcţia unde bat aceste modificări este clară. Spre exemplu, Gigi Becali îşi doreşte de foarte mult timp să folosească Arena Naţională în condiţii preferenţiale, după cum şi Ionuţ Negoiţă ar vrea să joace pe Dinamo fără să plătească.

Becali, care este naşul cuplului de primari Pandele (Voluntari) – Firea (Bucureşti), ar putea solicita şi primi, absolut legal (dacă legea va trece în forma actuală), folosirea sau chiar administrarea gratuită a celui mai mare şi mai scump stadion din România. În prezent, FC FCSB plăteşte 13.000 de euro chirie pentru fiecare meci jucat pe Arena Naţională.

Stadionul cu capacitate de 55.000 de locuri a costat statul român 245 de milioane de euro.

La rândul său, Ionuţ Negoiţă plăteşte azi aproximativ 2.000 de euro către CS Dinamo pentru fiecare meci jucat de FC Dinamo 1948 pe stadionul din Şos. Ştefan cel Mare. În noile condiţii, n-ar exista niciun impediment ca Negoiţă să ceară, iar guvernul să accepte, folosirea gratuită a stadionului – indiferent că e vorba de cel de acum sau de cel nou, care e posibil să se construiască până în 2020.

Noul stadion Dinamo, care se preconizează că va fi terminat până în 2020, ar urma să aibă 20-25.000 de locuri şi să coste între 30 şi 37,5 milioane de euro.

Foarte interesaţi de stadionul Rapid sunt şi oficialii clubului Academia Rapid, înfiinţat astă-vară sub patronajul primarului Dan Tudorache, de la Sectorul 1. În acest moment, echipa din Liga 4 plăteşte 3.500 de lei pentru fiecare meci jucat pe vechiul stadion Rapid şi 1.200 de lei ora de antrenament. Banii sunt încasaţi de CS Rapid.

Statul român va reconstrui şi acest stadion, termenul de finalizare fiind tot până în 2020, înainte de Campionatul European.
Preţul noului stadion, de asemenea finanţat integral de la bugetul statului român, se anunţă a fi în jurul sumei de 25 de milioane de euro, iar capacitatea tribunelor – de 14.500 de locuri.

Alte cluburi private care ar putea obţine folosirea gratuită a infrastructurii construite şi întreţinute de stat ar fi CSU Craiova (care în prezent are contract de închiriere pentru noua arenă „Ion Oblemenco“, de 30.000 de locuri şi care a costat bugetul României peste 52 de milioane de euro) şi Petrolul (acum plăteşte pentru noul „Ilie Oană“ aproximativ 1.000 de euro la fiecare meci).

„La prima vedere, într-adevăr, sună a ajutor de stat această nouă formă a legii, aşa cum a fost trimisă ea spre promulgare prima oară. Trebuie să vedem însă în ce condiţii se vor face aceste atribuiri, dacă se vor face. De la caz la caz. Legea prevede mai multe modalităţi... Pot fi licitaţii, pot fi anumite scheme care să fie folosite“, a explicat pentru ProSport o altă sursă bine informată în privinţa legislaţiei care vizează ajutorul de stat.

Legea ajutorului de stat poate fi citită aici.


Modificările la Legea Sportului nr. 69/2000 au fost trimise, în forma prezentată de ProSport mai sus, către promulgare la preşedintele României, Klaus Iohannis. Acesta a respins-o şi a trimis-o înapoi, la Parlament, spre reexaminare, cu mai multe observaţii. 
ProSport a prezentat obiecţiile preşedintelui aici.

De acum încolo, procedura este simplă. Parlamentul va reanaliza textul, dar nu este obligat să facă şi modificări. Îl poate retrimite în aceeaşi formă la preşedinte, care va trebui să-l promulge, pentru că nu are dreptul de a-l respinge de două ori.

Iată textul modificărilor la Legea Sportului, aşa cum a fost el votat de Camera Deputaţilor.





Versiune selectata: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.